Energie electrică – apers

AFM alocă peste 500 milioane lei pentru panouri fotovoltaice în 2026

Razvan — Sun, 24 May 2026 07:03:10 +0000

Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2026 al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), iar una dintre cele mai importante linii de finanțare destinate populației rămâne programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice.

Conform documentului aprobat, pentru acest program sunt prevăzute credite bugetare în valoare de 501,897 milioane lei. Aceste fonduri reprezintă sumele care pot fi plătite efectiv în cursul anului 2026 pentru proiectele finanțate prin intermediul programului.

Ce reprezintă creditele bugetare alocate

În sistemul bugetar, creditele bugetare reprezintă fondurile care pot fi utilizate pentru efectuarea plăților într-un anumit an.

Astfel, suma de peste 501 milioane lei prevăzută pentru programul fotovoltaicelor permite continuarea finanțărilor și onorarea obligațiilor asumate în cadrul proiectelor aprobate.

Programul destinat instalării panourilor fotovoltaice a devenit în ultimii ani una dintre cele mai cunoscute scheme de sprijin pentru populație, interesul pentru această formă de finanțare crescând constant pe fondul majorării costurilor cu energia și al dorinței de reducere a dependenței de rețeaua electrică.

Interesul pentru energia produsă la nivelul gospodăriilor continuă să crească

Dezvoltarea programului a contribuit la creșterea numărului de prosumatori din România, adică persoane care nu doar consumă energie electrică, ci și produc energie cu ajutorul propriilor instalații fotovoltaice.

Pentru multe gospodării, investiția în panouri fotovoltaice reprezintă o metodă de reducere a facturilor la energie și de valorificare a energiei produse în perioadele cu consum redus.

În același timp, extinderea numărului de sisteme fotovoltaice instalate la nivel rezidențial contribuie la dezvoltarea producției distribuite de energie, un model care câștigă tot mai mult teren în Europa.

Programul rămâne activ în bugetul pe 2026

Aprobarea acestei alocări bugetare este importantă și prin prisma discuțiilor care au existat în ultimele luni privind viitorul programului.

În spațiul public au apărut informații referitoare la posibilitatea reducerii sau eliminării finanțării dedicate fotovoltaicelor din proiectele preliminare de buget. Varianta finală aprobată de Guvern confirmă însă menținerea programului și continuarea finanțării acestuia.

Pentru beneficiari, instalatori și întreaga industrie locală implicată în dezvoltarea proiectelor fotovoltaice, această decizie oferă un grad suplimentar de predictibilitate pentru perioada următoare.

Tot mai multă atenție pentru stocarea energiei

Pe lângă finanțarea sistemelor fotovoltaice, bugetul AFM pentru 2026 include și programe orientate către dezvoltarea capacităților de stocare a energiei.

Această direcție reflectă o tendință observată la nivel european. Pe măsură ce numărul instalațiilor fotovoltaice crește, devine tot mai importantă capacitatea de a stoca energia produsă în timpul zilei și de a o utiliza ulterior, atunci când consumul este mai ridicat sau producția solară scade.

În practică, bateriile și sistemele de stocare sunt considerate de mulți specialiști următorul pas firesc în dezvoltarea sectorului prosumatorilor.

Dincolo de valoarea de peste 501 milioane lei prevăzută pentru programul fotovoltaicelor, semnalul transmis de bugetul AFM pentru 2026 este unul important: finanțarea pentru energia produsă la nivelul gospodăriilor continuă.

În același timp, evoluția programelor de finanțare arată că accentul începe să se mute treptat de la simpla instalare a panourilor către integrarea unor soluții mai complete, care includ și stocarea energiei. Dacă această direcție va continua, următorii ani ar putea marca trecerea de la modelul bazat exclusiv pe producție la unul în care producția și stocarea funcționează împreună, oferind mai multă flexibilitate atât pentru consumatori, cât și pentru sistemul energetic în ansamblu.

Hidroelectrica pregătește 680 MWh de stocare în baterii

Razvan — Sat, 23 May 2026 07:47:51 +0000

Hidroelectrica analizează dezvoltarea a trei noi instalații de stocare a energiei electrice în baterii, care ar urma să însumeze o putere totală de 170 MW și o capacitate de stocare de 680 MWh. Proiectele se remarcă printr-o caracteristică mai puțin întâlnită pe piața locală: autonomia de aproximativ patru ore.

În ultimii ani, stocarea energiei în baterii a devenit una dintre cele mai importante direcții de dezvoltare ale sectorului energetic european. Pe măsură ce numărul centralelor fotovoltaice și eoliene crește, apare și nevoia unor soluții care să poată păstra energia produsă în anumite intervale și să o livreze atunci când consumul este mai ridicat.

Ce înseamnă puterea de 170 MW și capacitatea de 680 MWh

Deși cifrele prezentate pot părea apropiate, există o diferență importantă între puterea instalată și capacitatea de stocare.

Puterea de 170 MW reprezintă cantitatea maximă de energie care poate fi livrată într-un anumit moment, în timp ce capacitatea de 680 MWh indică energia totală care poate fi stocată și utilizată ulterior.

Practic, cele trei instalații ar putea furniza cei 170 MW timp de aproximativ patru ore înainte ca bateriile să necesite reîncărcare. Tocmai această durată de patru ore diferențiază proiectele de multe dintre sistemele anunțate până acum în România.

De ce sunt importante bateriile cu autonomie de patru ore

O mare parte dintre proiectele de stocare dezvoltate în prezent sunt proiectate pentru una sau două ore de funcționare. Acestea sunt utile pentru reglaje rapide și pentru echilibrarea fluctuațiilor de scurtă durată din rețea.

Sistemele cu autonomie de patru ore oferă însă mai multă flexibilitate. Ele permit mutarea unor cantități importante de energie din perioadele cu producție ridicată către intervalele în care consumul este mai mare sau producția din surse regenerabile scade.

Acest lucru este deosebit de important în cazul energiei solare, unde producția atinge valori maxime în timpul zilei, în timp ce cererea rămâne ridicată și după apusul soarelui.

Cum pot fi utilizate aceste instalații

Bateriile pot îndeplini mai multe roluri în cadrul sistemului energetic. Ele pot stoca surplusul de energie produs de centralele regenerabile, pot contribui la echilibrarea rețelei și pot furniza servicii necesare pentru menținerea stabilității sistemului.

În anumite situații, sistemele de stocare pot reduce inclusiv pierderile economice generate de limitarea producției din surse regenerabile atunci când rețeaua nu poate prelua întreaga cantitate de energie disponibilă.

Un semnal important pentru piața energetică

Pentru Hidroelectrica, aceste investiții reprezintă o extindere naturală a activităților într-o perioadă în care stocarea energiei începe să joace un rol tot mai important în funcționarea sistemului energetic.

În același timp, proiectele arată că dezvoltarea sectorului energetic nu mai înseamnă doar construirea de noi centrale de producție. Tot mai mult, accentul se mută și către capacitatea de a gestiona eficient energia produsă.

Dacă vor fi implementate conform planurilor, cele trei instalații ar putea deveni unele dintre cele mai importante sisteme de stocare în baterii dezvoltate până acum în România și ar contribui la creșterea flexibilității sistemului energetic național.

Partea cea mai interesantă a proiectului nu este neapărat puterea de 170 MW, ci durata de stocare de patru ore. În România au fost anunțate numeroase proiecte de baterii, însă multe dintre acestea sunt proiectate pentru una sau două ore de funcționare.

Un sistem de patru ore începe să aibă un rol diferit în rețea. Nu mai este doar un instrument pentru reglaje rapide, ci poate muta efectiv cantități importante de energie din timpul zilei către intervalele de seară, când producția fotovoltaică scade, iar consumul rămâne ridicat.

Dacă această tendință continuă, este posibil ca în următorii ani să vedem tot mai multe proiecte orientate către capacități de stocare mai mari și autonomii mai lungi, pe măsură ce ponderea energiei regenerabile crește în sistemul energetic românesc.

Parcul eolian Green Breeze din Galați a fost energizat și intră în etapa finală înainte de operare

Razvan — Thu, 14 May 2026 07:40:29 +0000

Parcul eolian Green Breeze din județul Galați, dezvoltat de OX2 pentru Nala Renewables, a fost energizat și urmează să intre în exploatare comercială în următoarele luni. Proiectul reprezintă una dintre investițiile regenerabile care au trecut deja din faza de dezvoltare și construcție în etapa reală de integrare în sistemul energetic național.

Potrivit informațiilor disponibile, acordul pentru racordarea proiectului la rețea a fost semnat cu Transelectrica în martie 2023, ceea ce oferă și o imagine destul de clară despre cât durează, în practică, dezvoltarea unui parc eolian mare în România. Între obținerea racordării, autorizări, lucrări de infrastructură, instalarea turbinelor și integrarea efectivă în rețea pot trece ani întregi, chiar și în cazul proiectelor susținute de investitori mari.

În limbaj tehnic, „energizarea” este un moment important pentru un proiect energetic. Asta înseamnă că parcul a fost conectat efectiv la infrastructura electrică și poate începe etapa finală de teste și sincronizare cu sistemul energetic. Cu alte cuvinte, proiectul nu mai există doar pe hârtie sau în stadiu de construcție, ci intră în faza în care începe să producă și să livreze energie către rețea.

Pentru publicul larg, diferența dintre „construit” și „operațional” nu este întotdeauna foarte clară. În realitate, după instalarea turbinelor urmează o perioadă importantă de verificări tehnice, calibrare și validare a funcționării înainte ca parcul să intre oficial în exploatare comercială completă.

Proiectul Green Breeze apare într-un moment în care România traversează o nouă etapă de expansiune a energiei regenerabile, după mai mulți ani în care investițiile mari în eolian și solar au stagnat. În special zona de sud-est a țării continuă să atragă proiecte importante datorită condițiilor favorabile de vânt și infrastructurii energetice deja dezvoltate în regiune.

Totuși, una dintre cele mai mari probleme începe să devină chiar accesul la rețea. În ultimii ani, tot mai multe proiecte regenerabile au fost anunțate, însă relativ puține au ajuns efectiv în faza de energizare și operare. Motivul este simplu: dezvoltarea producției de energie avansează mai rapid decât modernizarea infrastructurii electrice necesare pentru transportul și integrarea acestei energii în sistem.

Din acest motiv, proiectele care reușesc să obțină racordare și să ajungă efectiv la energizare capătă o importanță mult mai mare decât simpla apariție a unor anunțuri sau randări spectaculoase. În piața energetică actuală, diferența dintre „proiect planificat” și „proiect conectat la rețea” începe să devină uriașă.

Modelul folosit și în cazul Green Breeze devine tot mai frecvent în Europa: un dezvoltator specializat care construiește proiectul și un investitor internațional care asigură finanțarea și exploatarea pe termen lung. În paralel, România începe să atragă tot mai multe investiții nu doar în eolian și solar, ci și în sisteme de stocare în baterii, considerate esențiale pentru stabilitatea viitoare a rețelei electrice.

Un nou proiect „Solar-Plus-Storage” de 61 MW și 100 MWh va fi construit în județul Olt

Razvan — Wed, 06 May 2026 07:08:42 +0000

Kraftfeld Energy și Vertex Energy au anunțat dezvoltarea unui nou proiect energetic de tip „Solar-Plus-Storage” în România, după finalizarea închiderii financiare pentru proiectul Măruntei-Vest din județul Olt. Investiția beneficiază de o finanțare de 50,4 milioane de euro din partea Kommunalkredit și include o centrală fotovoltaică de 61 MWp, alături de un sistem de stocare a energiei în baterii cu o capacitate de 100 MWh.

Proiectul face parte din noul val de investiții energetice care încep să combine producția de energie regenerabilă cu infrastructura de stocare, într-un model considerat tot mai important pentru stabilitatea rețelelor electrice moderne.

Conceptul „Solar-Plus-Storage” presupune integrarea directă a panourilor fotovoltaice cu baterii de mari dimensiuni. Practic, energia produsă în perioadele cu soare puternic și consum redus poate fi stocată și utilizată ulterior în orele de vârf sau atunci când producția solară scade.

În ultimii ani, piața energetică începe să se îndepărteze de modelul simplu în care erau construite doar parcuri fotovoltaice. Pe măsură ce numărul proiectelor regenerabile crește, apare și nevoia unor sisteme capabile să stabilizeze rețeaua și să reducă fluctuațiile de producție.

În lipsa unor capacități suficiente de stocare, surplusul de energie produs în anumite intervale poate deveni dificil de gestionat. În unele cazuri apar congestii în rețea sau limitări temporare ale producției, motiv pentru care bateriile încep să devină aproape obligatorii pentru noile investiții energetice mari.

Sistemul BESS de 100 MWh din cadrul proiectului Măruntei-Vest va permite stocarea energiei și livrarea acesteia în momentele în care consumul este ridicat sau condițiile meteo reduc producția fotovoltaică. Astfel, infrastructura energetică devine mai flexibilă și mai eficientă.

Un aspect important al proiectului este și componenta financiară. Finanțarea obținută de la Kommunalkredit arată că instituțiile financiare europene încep să trateze infrastructura de stocare a energiei ca pe un activ energetic matur și bancabil, nu doar ca pe o tehnologie experimentală sau un proiect pilot.

Acest lucru este relevant deoarece, până recent, multe investiții în baterii de mari dimensiuni erau privite cu prudență din cauza costurilor ridicate și a incertitudinilor legate de profitabilitate. În prezent însă, dezvoltarea accelerată a energiei regenerabile începe să transforme sistemele BESS într-o componentă esențială a infrastructurii energetice europene.

Județul Olt și sudul României au devenit în ultimii ani zone tot mai atractive pentru dezvoltarea proiectelor fotovoltaice datorită condițiilor bune de radiație solară, disponibilității terenurilor și apropierii de infrastructura energetică importantă.

La nivel european, proiectele de tip „Solar-Plus-Storage” sunt considerate una dintre direcțiile majore de dezvoltare ale sectorului energetic. Specialiștii estimează că viitoarele investiții regenerabile vor include din ce în ce mai frecvent sisteme de stocare integrate încă din faza de proiectare.

Acum câțiva ani, proiectele BESS erau rare și aveau dimensiuni reduse în România. Astăzi, bateriile de zeci și sute de MWh încep să apară constant în noile investiții energetice, semn că piața locală intră într-o nouă etapă de maturizare tehnologică și infrastructurală.

SANY a început lucrările la unul dintre cele mai mari proiecte energetice din Europa, în România

Razvan — Fri, 01 May 2026 07:31:47 +0000

Conglomeratul chinez SANY a lansat oficial lucrările pentru un proiect energetic de proporții în localitatea Dobrești, investiția fiind estimată la aproximativ 1 miliard de euro. Proiectul este prezentat drept unul dintre cele mai mari proiecte energetice hibride din Europa și marchează una dintre cele mai importante investiții recente din sectorul energetic românesc.

SANY este unul dintre cele mai mari grupuri industriale din China, cunoscut la nivel internațional în special pentru producția de utilaje grele, echipamente industriale și dezvoltarea unor proiecte de infrastructură și energie de mari dimensiuni. Intrarea companiei într-un proiect major din România este văzută ca un semnal important pentru atractivitatea pieței locale de energie.

Proiectul de la Dobrești este unul de tip hibrid, ceea ce înseamnă că va combina mai multe tehnologii energetice într-un singur sistem integrat. Astfel de proiecte includ de regulă capacități de producție din surse regenerabile, precum energia solară sau eoliană, alături de sisteme moderne de stocare a energiei în baterii.

Scopul acestor investiții este creșterea stabilității producției și reducerea fluctuațiilor specifice energiei regenerabile. În perioadele în care producția depășește consumul, surplusul poate fi stocat în baterii și utilizat ulterior în orele cu cerere ridicată.

În ultimii ani, proiectele energetice hibride au început să fie considerate noul standard în industrie, deoarece simpla producție de energie nu mai este suficientă fără soluții eficiente de stocare și management al consumului. Dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile obligă statele europene să investească simultan în infrastructură de echilibrare și flexibilizare a rețelelor electrice.

România a devenit tot mai atractivă pentru investițiile din sectorul energetic, în special datorită poziției geografice, accesului la infrastructură regională și potențialului ridicat pentru dezvoltarea energiei regenerabile. Interesul companiilor asiatice pentru Europa de Est a crescut semnificativ în ultimii ani, pe fondul tranziției energetice accelerate din Uniunea Europeană.

Pe lângă componenta energetică, proiectul de la Dobrești poate avea și un impact economic important la nivel local, prin crearea de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii și atragerea altor investiții conexe în regiune.

La nivel european, investițiile în producția și stocarea energiei au crescut puternic în contextul electrificării accelerate a economiei și al nevoii de reducere a dependenței energetice externe. În acest context, proiectele de mari dimensiuni precum cel dezvoltat de SANY în România devin tot mai importante pentru viitoarea arhitectură energetică europeană.

Germania testează pe Rin o centrală cu 124 de turbine subacvatice invizibile

Razvan — Tue, 28 Apr 2026 07:19:36 +0000

Germania testează pe fluviul Rin un nou tip de centrală capabilă să producă energie electrică inclusiv noaptea sau în perioadele fără vânt. Proiectul utilizează 124 de turbine subacvatice aproape invizibile, montate direct în curentul apei, fără construcția unui baraj clasic și fără infrastructura masivă asociată hidrocentralelor tradiționale.

Sistemul se bazează pe energia cinetică a apei aflate în mișcare. Practic, turbinele sunt amplasate sub suprafața fluviului și folosesc curentul natural al Rinului pentru a genera electricitate în mod constant. Spre deosebire de panourile fotovoltaice, care depind de lumină solară, sau de turbinele eoliene, care depind de condițiile atmosferice, un fluviu continuă să curgă permanent, ceea ce oferă o sursă de energie mai stabilă și mai predictibilă.

Unul dintre cele mai importante avantaje ale proiectului este impactul vizual redus. Turbinele sunt aproape complet ascunse sub apă, iar infrastructura necesară este mult mai discretă decât în cazul unei hidrocentrale convenționale. În plus, sistemul nu necesită blocarea cursului apei printr-un baraj uriaș, ceea ce poate reduce impactul asupra mediului și asupra navigației fluviale.

Astfel de proiecte încep să atragă tot mai mult interes în Europa, în contextul în care rețelele electrice trebuie să gestioneze volume tot mai mari de energie regenerabilă intermitentă. Solarul și eolianul pot produce cantități foarte mari de energie, însă depind puternic de vreme și de momentul zilei. Din acest motiv, statele europene caută soluții complementare care pot livra energie într-un mod mai constant.

Tehnologia turbinelor subacvatice nu este complet nouă, însă proiectele de amploare au fost până acum relativ rare. Dezvoltarea unor astfel de sisteme pe fluvii importante precum Rinul ar putea deschide drumul pentru alte instalații similare în Europa, mai ales în zone unde construirea unor hidrocentrale clasice ar fi imposibilă sau controversată.

Există însă și provocări. Puterea individuală a acestor turbine este mai redusă comparativ cu marile hidrocentrale, iar mentenanța într-un mediu subacvatic poate fi complexă și costisitoare. De asemenea, impactul asupra ecosistemelor acvatice trebuie monitorizat atent, în special în cazul proiectelor extinse.

Chiar și așa, proiectul din Germania arată direcția în care începe să se miște infrastructura energetică modernă: sisteme mai discrete, distribuite și capabile să producă energie fără dependență totală de soare sau vânt. Într-o perioadă în care stabilitatea rețelei devine la fel de importantă ca producția propriu-zisă, astfel de soluții ar putea deveni tot mai prezente în peisajul energetic european.

China vrea să construiască în România cel mai mare proiect energetic hibrid din Europa

Razvan — Sat, 04 Apr 2026 07:30:32 +0000

Investitorul chinez SUNGROW intenționează să dezvolte în România un proiect energetic hibrid de aproximativ 1 miliard de euro, prezentat ca fiind unul dintre cele mai mari de acest tip din Europa. Anunțul vine într-un moment în care proiectele mari din energie încep să se mute de la simple parcuri de producție către soluții integrate.

Cheia aici nu este doar dimensiunea investiției, ci tipul proiectului. Un sistem energetic hibrid combină, de regulă, mai multe surse de producție — cel mai frecvent solar și eolian — cu capacități de stocare a energiei, de tip baterii (BESS). Ideea este simplă: nu doar produci energie, ci o și gestionezi, astfel încât livrarea către rețea să fie mai stabilă.

Datele exacte privind structura completă a proiectului nu sunt încă detaliate public în totalitate, însă astfel de dezvoltări includ, în mod tipic, sute de megawați instalați în producție și sisteme de stocare dimensionate pentru a echilibra variațiile naturale ale energiei regenerabile. Tocmai această combinație face diferența față de parcurile clasice, unde producția depinde direct de condițiile meteo.

România devine tot mai atractivă pentru astfel de investiții. Poziția geografică oferă un mix bun de resurse — potențial solar în creștere și zone favorabile pentru eolian — iar piața energetică este încă în expansiune. În același timp, nevoia de capacități noi de producție este reală, pe fondul creșterii consumului și al tranziției energetice.

Pentru investitorii din China, proiectele de infrastructură energetică din Europa reprezintă oportunități pe termen lung, mai ales în piețe unde dezvoltarea este încă în plină accelerare. România se află exact în acest punct: suficient de matură încât să susțină proiecte mari, dar încă deschisă pentru extindere rapidă.

Proiectele hibride sunt văzute ca următorul pas în evoluția energiei regenerabile. Problema principală a surselor precum solarul și eolianul nu este producția în sine, ci variabilitatea. Fără stocare, energia este livrată atunci când este produsă, nu neapărat când este nevoie. Integrarea bateriilor schimbă această logică, permițând stocarea surplusului și utilizarea lui în momentele de consum ridicat.

Totuși, afirmațiile de tip „cel mai mare din Europa” trebuie privite cu prudență. Dimensiunea acestor proiecte depinde de modul în care sunt definite — putere instalată, capacitate de stocare sau combinația dintre ele — iar în Europa există deja proiecte mari în dezvoltare pe același model.

În plus, astfel de investiții nu devin realitate peste noapte. De la anunț până la punerea în funcțiune pot trece ani, iar proiectele de această dimensiune depind de autorizări, conectarea la rețea și structuri de finanțare complexe.

Chiar și așa, direcția este clară. România începe să intre pe radarul proiectelor energetice integrate, nu doar al celor de producție simplă. Iar apariția unor investiții de acest tip indică o schimbare de etapă: de la dezvoltări punctuale la sisteme gândite ca parte dintr-un mecanism mai larg al rețelei.

R.Power vinde aproape jumătate dintr-un proiect de stocare în baterii din România

Razvan — Fri, 03 Apr 2026 07:27:49 +0000

Compania poloneză R.Power, activă pe piața energiei regenerabile din România, a vândut o participație de 49,99% în proiectul său de stocare a energiei în baterii (BESS) din Scornicești către Eiffel Investment Group, potrivit unui comunicat oficial.

Proiectul vizează dezvoltarea unui sistem de stocare cu o capacitate instalată de 127 MW și o capacitate de stocare de 254 MWh, ceea ce îl plasează printre proiectele relevante din România în această zonă, încă aflată la început de dezvoltare.

Tranzacția nu înseamnă ieșirea R.Power din proiect, ci mai degrabă o împărțire a riscului și a finanțării. Păstrarea unei participații majoritare indică faptul că dezvoltatorul rămâne implicat direct în implementare, în timp ce atragerea unui partener financiar consolidează șansele de realizare efectivă a investiției.

Sistemele BESS (Battery Energy Storage Systems) devin tot mai importante în contextul creșterii producției de energie din surse regenerabile. Spre deosebire de centralele clasice, producția din surse precum solarul sau eolianul este variabilă, iar stocarea energiei permite echilibrarea rețelei și utilizarea mai eficientă a energiei produse.

Capacitatea de 254 MWh sugerează că sistemul ar putea livra energia stocată la putere maximă timp de aproximativ două ore, un standard frecvent pentru astfel de proiecte. Chiar dacă nu pare mult, aceste sisteme sunt esențiale pentru stabilitatea rețelei în momentele de vârf sau în perioadele cu producție redusă.

Intrarea Eiffel Investment Group în proiect indică un interes în creștere al fondurilor de investiții pentru infrastructura de stocare a energiei, nu doar pentru producție. Este un semn că piața începe să se maturizeze și să se diversifice dincolo de parcuri fotovoltaice sau eoliene.

În România, proiectele de stocare sunt încă în faze incipiente comparativ cu alte piețe europene, dar contextul actual — creșterea capacităților regenerabile și presiunea pe echilibrarea sistemului — creează condiții pentru accelerarea acestui segment.

Prin această tranzacție, proiectul din Scornicești trece din zona de dezvoltare individuală în cea de parteneriat investițional, un pas care, de regulă, precede faza de implementare efectivă.

Un nou parc fotovoltaic în Satu Mare: investiție R.Power cu sprijin prin schema CfD

Razvan — Thu, 02 Apr 2026 07:21:36 +0000

O companie controlată de grupul R.Power, investitor polonez activ pe piața de energie din România, urmează să primească autorizația de înființare pentru un parc fotovoltaic în județul Satu Mare. Proiectul a fost selectat și în cadrul schemei de sprijin CfD (Contracte pentru Diferență), unul dintre principalele mecanisme prin care statul încearcă să accelereze dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă.

Autorizația de înființare este un pas esențial în dezvoltarea unui astfel de proiect, confirmând că acesta îndeplinește cerințele tehnice și de reglementare necesare pentru a trece în etapa de execuție. Practic, este momentul în care un proiect iese din faza de plan și începe să devină o investiție concretă.

Schema CfD este, în momentul de față, unul dintre cele mai importante instrumente de susținere a investițiilor în energie regenerabilă din România. Mecanismul funcționează simplu: statul stabilește un preț de referință pentru energia produsă. Dacă prețul din piață este mai mic, diferența este compensată. Dacă este mai mare, producătorul returnează diferența. Pentru investitori, asta înseamnă predictibilitate și risc redus, două lucruri esențiale într-un domeniu unde investițiile inițiale sunt foarte mari.

România a lansat recent primele licitații CfD pentru energie regenerabilă, cu un volum semnificativ alocat proiectelor eoliene și fotovoltaice. Interesul a fost ridicat, ceea ce confirmă că piața locală rămâne atractivă pentru investitori internațali, în ciuda incertitudinilor legate de reglementare din anii anteriori.

Proiectul din Satu Mare se înscrie într-un val mai larg de dezvoltări similare. În ultimii doi ani, numărul proiectelor fotovoltaice aflate în diferite stadii — de la avizare până la construcție — a crescut vizibil, pe fondul scăderii costurilor pentru tehnologie și al presiunii de a crește producția de energie din surse regenerabile.

R.Power este deja prezentă în mai multe proiecte din România și din regiune, dezvoltând parcuri fotovoltaice și investind în infrastructură energetică. Extinderea în zona de nord-vest a țării confirmă strategia companiei de a-și consolida portofoliul local.

Intrarea în schema CfD sugerează că proiectul are șanse reale de implementare într-un orizont relativ apropiat, nu doar de a rămâne la nivel de intenție. Pentru sistemul energetic, astfel de investiții înseamnă capacități noi de producție și o diversificare mai mare a surselor de energie, într-un context în care cererea rămâne ridicată.

Monsson intră în piața centrelor de date de mare putere în România

Razvan — Mon, 23 Feb 2026 08:12:39 +0000

Grupul Monsson, fondat de antreprenorul suedez Emmanuel Muntmark, intră într-un sector nou pentru piața românească: dezvoltarea unei rețele de centre de date de mare putere. Inițiativa marchează o premieră locală într-un domeniu despre care se discută tot mai des în ultimii ani, dar în care nu au fost încă realizate proiecte de mare capacitate.

Monsson este unul dintre actorii care au contribuit la dezvoltarea industriei regenerabilelor din România. Compania a fost implicată în realizarea unor proiecte eoliene majore în Dobrogea, regiune care a devenit principalul centru al energiei eoliene din țară. De-a lungul ultimului deceniu, grupul a dezvoltat și proiecte solare, precum și sisteme de stocare a energiei, construind un portofoliu extins de proiecte energetice.

Noua direcție strategică vizează dezvoltarea unor centre de date de mare capacitate energetică, infrastructuri utilizate pentru procesarea și stocarea unor volume foarte mari de informații. Astfel de facilități sunt esențiale pentru funcționarea serviciilor cloud, pentru infrastructura digitală globală și pentru aplicațiile bazate pe inteligență artificială.

Centrele de date sunt printre cei mai mari consumatori de energie din economia digitală. Operarea unor astfel de facilități presupune alimentare electrică constantă, infrastructură energetică stabilă și capacitate ridicată de răcire. În acest context, accesul direct la energie regenerabilă și la infrastructură electrică devine un avantaj major pentru dezvoltatorii de centre de date.

Planul Monsson este de a integra dezvoltarea acestor centre cu proiectele energetice din portofoliul companiei. Amplasarea centrelor de date în proximitatea unor capacități mari de producție de energie regenerabilă ar permite alimentarea directă cu electricitate și ar reduce presiunea asupra rețelei de transport. În același timp, un astfel de model ar putea valorifica surplusul de energie produs în anumite intervale de timp.

La nivel global, dezvoltarea centrelor de date este accelerată de expansiunea serviciilor digitale și de creșterea cererii pentru capacități de calcul. Investitorii caută tot mai frecvent locații unde pot asigura energie stabilă, costuri competitive și emisii reduse de carbon. În acest context, infrastructura energetică devine unul dintre criteriile decisive în alegerea amplasamentului pentru noile centre de date.

Europa Centrală și de Est începe să fie considerată o zonă atractivă pentru astfel de investiții, datorită costurilor mai reduse ale terenurilor, accesului la infrastructură energetică și poziției geografice favorabile pentru conectivitatea regională.

Prin intrarea în acest sector, Monsson încearcă să combine infrastructura energetică cu economia digitală, într-un model industrial în care producția de energie și consumul de date sunt integrate. Dacă proiectele vor ajunge în faza de implementare, inițiativa ar putea deschide o nouă direcție de dezvoltare pentru sectorul energetic și pentru industria digitală din România.