O descoperire recentă în tehnologia motoarelor cu hidrogen a dat speranțe pentru viitorul motoarelor cu combustie internă (ICE). Noul motor de curse pe hidrogen de la AVL Racetech demonstrează cât de puternic ar putea fi un viitor motor pe hidrogen, dar mai este încă mult de lucru. În prezent, există multe dezbateri cu privire la ce motor este preferabil pentru viitor, deoarece mulți producători auto importanți produc vehicule electrice, dar energia pe bază de hidrogen apare ca o potențială sursă de energie viitoare. O companie numită AVL Racetech a creat motorul H2-ICE, un sistem de propulsie cu hidrogen care are potențialul de a revoluționa industria auto. Motorul H2-ICE este remarcabil în sine, dar are și potențialul de a combina cele mai bune caracteristici ale tehnologiilor ICE și EV. Deși nu există emisii, zgomotul motorului este încă prezent, iar anxietatea de autonomie este eliminată. Dar înainte de a ajunge acolo, există câteva obstacole de depășit.
Mai multă putere per litru decât un Bugatti Chiron
AVL Racetech, o firmă austriacă de inginerie pentru sporturile cu motor, a făcut pași mari în demonstrarea potențialului hidrogenului pentru aplicații de înaltă performanță. Prototipul lor de motor de curse alimentat cu hidrogen produce o putere uimitoare de 410 cai putere (CP), care este comparabilă cu motoarele pe benzină obișnuite din această categorie. Acest motor turbo de 2,0 litri, care utilizează injecția inteligentă de apă pentru performanțe optime și atinge puterea maximă la 6.500 rpm, reprezintă un pas promițător către un viitor mai curat pentru motoarele cu ardere internă. În plus, pentru a evita injecția prematură, acest sistem inteligent de injecție cu apă PFI infiltrează mai multă apă cu aerul de admisie. Este important să recunoaștem că Toyota tocmai a depus un brevet pentru o tehnologie similară, ambele promițând să îmbunătățească longevitatea motorului. Toyota demonstrează, de asemenea, beneficiile combustiei cu hidrogen în sporturile cu motor.
Motor cu rezultate uimitoare
Compania susține că simulările motorului au generat rezultate uimitoare. Atunci când motorul a fost testat pe patul lor de testare, rezultatele au fost corelate conform așteptărilor. Întreprinderea intenționează să testeze în curând motorul cu hidrogen pe o mașină pe pista de curse pentru a evalua modul în care acesta funcționează în lumea reală. Obiectivul final al companiei este de a conduce sporturile cu motor către un viitor mai durabil. Multe serii majore de curse, inclusiv Formula 1 și Campionatul Mondial de Raliuri, utilizează acum tehnologia hibridă. IndyCar va urma exemplul în 2024, iar Formula E și Extreme E vor utiliza sisteme de propulsie electrice cu baterii. H2-ICE este o componentă impresionantă a sistemului de propulsie pe bază de hidrogen. Acesta produce 410 cai putere, ceea ce echivalează cu aproximativ 205 cai putere pe litru, iar puterea sa este comparabilă cu multe motoare actuale din motorsport. Injecția inteligentă de apă PFI este esențială în acest sens, demonstrând că alimentarea cu hidrogen are un viitor în curse. Potrivit AVL Racetech, H2-ICE risipește mitul conform căruia arderile slabe și performanțele scăzute sunt asociate cu motoarele pe hidrogen. Un alt avantaj al hidrogenului, pe măsură ce producătorii continuă să exploreze tehnologia, este motorul H2-ICE.
Provocările motorului pe hidrogen AVL
În ciuda performanțelor sale uimitoare, motorul pe hidrogen de 410 cai putere se confruntă cu diverse dificultăți în drumul său către implementarea generală. Pentru început, lipsa unei infrastructuri cuprinzătoare de alimentare cu hidrogen necesită investiții majore pentru a crea o rețea de stații comparabilă cu stațiile existente pentru benzină și motorină. În plus, costul relativ ridicat al producerii și stocării hidrogenului în comparație cu benzina duce la cheltuieli potențial prohibitive atât pentru motor, cât și pentru combustibil. Deși motoarele pe hidrogen sunt mult mai curate decât motoarele pe benzină, acestea sunt mai puțin eficiente decât vehiculele electrice, ceea ce duce la o pierdere mai mare de energie în timpul conversiei și la reducerea autonomiei și a economiei de combustibil. În cele din urmă, pe lângă infrastructură și cheltuieli, motorul se confruntă cu provocări tehnice, cum ar fi gestionarea gamei mai largi de inflamabilitate a hidrogenului, abordarea densității sale energetice mai mici și reducerea riscului de preaprindere, care poate provoca deteriorarea motorului. Aceste dificultăți demonstrează necesitatea unor dezvoltări suplimentare în ceea ce privește construcția infrastructurii, limitarea costurilor și tehnologia înainte ca motoarele pe hidrogen să poată deveni un substitut cu adevărat practic și utilizat pe scară largă.