Metanul, un gaz cu efect de seră extrem de puternic, are un potențial de încălzire globală de 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon pe o durată de 20 de ani. Aproximativ 60% dintre emisiile de metan provin din activități umane, ceea ce face imperativă reducerea acestora pentru a combate schimbările climatice.
România se confruntă cu provocări considerabile, având una dintre cele mai vechi infrastructuri de energie din Europa. În prezent, țara dispune de aproximativ 54.000 de sonde, dintre care 10.701 sunt active și 43.914 inactive, alături de peste 2.200 de instalații tehnologice pentru producția de țiței și gaze. Conform noilor reglementări, toate aceste instalații trebuie să fie evaluate pentru scăpările de metan, iar operatorii economici vor fi obligați să prezinte autorităților un program de reparații și înlocuiri pentru a reduce aceste emisii.
Comisia Europeană va începe monitorizarea situației la nivel continental în 2026, folosind date satelitare și informații de la furnizori de date certificate. Asociația Energia Inteligentă a estimat că procesul de conformare va necesita cel puțin 10 ani și costuri de miliarde de euro, având în vedere complexitatea proiectării, construcțiilor, montajului și obținerii avizelor necesare.
Costurile de implementare vor fi suportate de companiile din sector, iar aceste cheltuieli se vor reflecta în facturile consumatorilor. Potrivit estimărilor, ridicarea plafoanelor de preț din primăvara viitoare va duce la o creștere a facturilor la gaze de până la 31% pentru clienții casnici și comerciali, conform Asociației Energia Inteligentă.
Acest regulament impune o adaptare rapidă și costisitoare pentru industria energetică românească, fiind un pas important în direcția reducerii emisiilor de metan, dar și o provocare semnificativă pentru sectorul energetic și pentru consumatori.