Cursa globală pentru supremația în inteligență artificială s-a mutat din laboratoare în fabrici. Iar China joacă cartea grea: nu doar algoritmi și modele, ci producție masivă de hardware. Potrivit Financial Times, Beijingul vrea să tripleze până în 2026 producția națională de procesoare pentru AI — o mișcare strategică care schimbă balanța de putere în tehnologie.
În centrul acestei ambiții se află companii deja cunoscute, precum Huawei, dar și nume în ascensiune precum Cambricon, MetaX și Biren. Planul include deschiderea unei fabrici Huawei până la finalul lui 2025 și alte două facilități în 2026. Deși compania nu a confirmat oficial aceste informații, sursele citate indică o mobilizare masivă, susținută politic și financiar.
Tensiunile dintre China și Statele Unite nu sunt noi, dar au căpătat o formă concretă în jurul procesoarelor. SUA au impus restricții severe asupra exportului de cipuri Nvidia către China, în special modelele de top folosite în antrenarea modelelor LLM și în aplicații militare. Practic, Washingtonul încearcă să frâneze ascensiunea AI-ului chinezesc blocând accesul la hardware-ul esențial.
Problema este că, până acum, multe dintre companiile chineze din domeniul AI se bazau pe aceste procesoare occidentale. Fără ele, ecosistemul devine vulnerabil. Răspunsul Chinei? Producție proprie, rapidă, masivă și subvenționată. Statul chinez nu ascunde că vede în AI un domeniu strategic, iar Consiliul de Stat a cerut recent accelerarea integrării inteligenței artificiale în economie și administrație, dar și o dezvoltare coordonată a R&D-ului în domeniu.
Cambricon, una dintre companiile-cheie în acest plan, a primit finanțări de peste 600 de milioane de dolari anul acesta. Este listată deja la bursa din Shanghai și joacă un rol central în arhitecturile de procesare dedicate AI-ului. Alte patru companii mai mici — inclusiv Biren și MetaX — au atras împreună peste 3 miliarde de dolari în rundele de pre-listare și se pregătesc să intre pe bursă până la finalul anului.
Cel mai mare producător de cipuri din China rămâne SMIC (Semiconductor Manufacturing International Corporation), însă provocarea nu e doar cantitativă. E vorba de recuperarea decalajului tehnologic față de TSMC și liderii americani: tehnologii de fabricație mai avansate, optimizări de consum, ecosisteme software stabile, compatibilitate cu toolchain-urile moderne.
Chiar și așa, avantajul chinez nu poate fi ignorat. Beijingul dispune de resurse, forță de muncă, voință politică și un ritm de execuție industrială greu de egalat. Dacă planurile se concretizează, în câțiva ani China nu doar că va reduce dependența de Occident, ci va putea susține proprii giganți AI cu hardware fabricat intern.
Deocamdată, Statele Unite conduc. Dar China nu mai joacă la recuperare — joacă pe ofensivă.
