anre – apers

De ce plătim scump curentul într-o Românie plină de energie ieftină

Razvan — Mon, 06 Apr 2026 07:44:37 +0000

România arată, pe hârtie, ca o poveste de succes energetic. Investiții masive în regenerabile, proiecte aprobate aproape zilnic, miliarde de euro anunțate pentru parcuri fotovoltaice, eoliene și sisteme de stocare. Din afară, pare că intrăm într-o eră în care energia devine abundentă și ieftină. Dar când deschizi factura, realitatea e alta. Pentru un consum casnic normal, ajungi frecvent la 1,4–1,6 lei/kWh. Exact acolo ești și tu. Iar dacă te întorci câțiva ani înapoi, înainte de 2020, același consum ar fi costat aproape la jumătate. Nu e o impresie. E o diferență reală, consistentă, în sus. Și atunci apare întrebarea firească: dacă producem mai mult și mai ieftin, de ce plătim mai mult?

Energia este ieftină. Doar că nu în momentul în care o vrei tu

În piața reală, energia chiar se ieftinește. Există zile, mai ales primăvara și vara, în care producția solară urcă atât de mult încât prețurile pe piața spot (OPCOM – PZU) scad puternic. Au fost intervale în care energia a fost aproape gratuită sau chiar negativă. Doar că asta se întâmplă în ferestre limitate. La prânz, când soarele produce la maxim. Sau în nopți cu vânt puternic. Tu nu consumi doar atunci. Tu consumi dimineața, seara, noaptea, constant. Sistemul trebuie să funcționeze continuu, nu doar când e energie ieftină disponibilă.

Și aici începe diferența dintre „ce există” și „ce plătești”.

Factura ta nu este despre energie. Este despre sistem

Când vezi 1,5 lei/kWh, ai impresia că plătești curentul. În realitate, plătești mult mai mult decât atât. Energia activă — adică produsul în sine — este doar o parte din factură. Restul sunt costuri care țin sistemul în viață: distribuția până la tine în casă, transportul prin rețelele naționale, serviciile de echilibrare, contribuțiile istorice, taxele. Datele ANRE arată clar că energia în sine ajunge undeva la jumătate din total. Restul sunt costuri fixe sau reglementate, care nu au legătură directă cu cât de ieftin sau scump este curentul într-o anumită zi.

Asta înseamnă că, chiar dacă energia din piață scade, factura ta nu are de ce să scadă proporțional.

Problema reală nu este producția. Este lipsa de sincronizare

Regenerabilele sunt ieftine, dar nu sunt constante. Solarul dispare noaptea. Eolianul depinde de vânt. În schimb, consumul nu așteaptă. Când producția din surse verzi nu acoperă cererea, sistemul intră automat pe variantele de rezervă: centrale pe gaz, cărbune sau importuri. Exact acele surse care sunt mai scumpe și mai volatile. Și aici intervine mecanismul care schimbă tot: prețul nu este dat de cea mai ieftină energie din sistem, ci de cea mai scumpă necesară pentru a acoperi consumul în acel moment. Exact asta explică rapoartele ACER la nivel european.

Deci chiar dacă o mare parte din energie este ieftină, câteva ore scumpe pe zi pot ridica media pentru toată lumea.

Plafonarea a rezolvat criza, dar a blocat piața

După șocul din 2021–2023, statul a intervenit și a plafonat prețurile. Măsura a fost necesară atunci. Fără ea, facturile ar fi explodat. Dar plafonarea are un efect secundar: îngheață prețurile într-o zonă care nu mai reflectă realitatea din piață. Nu vezi nici vârfurile mari, dar nici scăderile reale nu ajung rapid la tine.

Rămâi într-un fel de „medie stabilizată”, care, în momentul de față, este încă sus.

Rețeaua: locul unde se pierde energia ieftină

Unul dintre cele mai ignorate aspecte este infrastructura. România a accelerat investițiile în producție, dar rețeaua nu ține același ritm. Transelectrica recunoaște în planurile sale de dezvoltare că sunt necesare investiții majore pentru a integra noile capacități. Ce înseamnă asta, concret? Ai energie ieftină produsă, dar nu o poți transporta eficient acolo unde e nevoie. Apar congestii, limitări, dezechilibre. Iar pentru a menține sistemul stabil, se activează mecanisme de echilibrare care costă.

Costuri care nu apar în titluri de presă, dar apar în factură.

Investițiile „verzi” nu sunt făcute pentru tine, acum

Parcurile solare, eoliene și sistemele de baterii despre care se vorbește zilnic sunt, în mare parte, în dezvoltare. Unele vor intra în funcțiune peste câțiva ani. Altele sunt gândite în jurul unor mecanisme precum contractele CfD, care garantează un anumit preț producătorilor. Aceste proiecte sunt esențiale pentru viitorul sistemului energetic. Dar nu sunt construite ca să-ți reducă factura luna viitoare.

Ele rezolvă stabilitatea pe termen lung, nu costul imediat pentru consumator.

După criză, sistemul s-a repoziționat mai sus

Chiar dacă piața a mai respirat după 2023, sistemul nu s-a întors la nivelul din 2019. Contractele s-au renegociat la alte valori. Costurile de echilibrare au crescut. Investițiile au devenit mai urgente și mai scumpe. Întregul sistem funcționează acum pe o bază mai ridicată de cost. Nu cobori de acolo doar pentru că ai mai mult solar instalat. Tehnologia produce energie mai ieftină ca niciodată. Dar sistemul care o livrează a devenit mai complex, mai rigid și mai costisitor.

Rezultatul e exact ce vezi: o Românie plină de proiecte „ieftine” și o factură care nu reflectă asta.

Când ar putea să se simtă schimbarea

Singurul scenariu în care prețurile încep să scadă real pentru consumator este atunci când toate piesele se aliniază: producție suficientă, stocare serioasă în baterii, rețea modernizată și un cadru stabil de piață. Asta nu înseamnă luni. Înseamnă ani de investiții coerente. România nu duce lipsă de energie ieftină. Duce lipsă de un sistem în care energia ieftină ajunge constant, simplu și direct la tine în priză.

Până când diferența asta dispare, factura ta va continua să spună altă poveste decât cea din comunicatele despre investiții.

ANRE analizează autorizarea instalației de stocare IS Teiuș, proiect BESS de 116,96 MWh

Razvan — Sun, 15 Feb 2026 08:51:43 +0000

Comitetul de Reglementare al ANRE urmează să analizeze în ședința din această săptămână proiectul de decizie și raportul privind acordarea autorizației de înființare pentru realizarea noii capacități energetice „Instalație de stocare a energiei electrice – IS Teiuș”.

Autorizația este solicitată de TEIUS SOLAR SRL și vizează dezvoltarea unui sistem de stocare a energiei electrice în baterii (BESS), cu o capacitate totală de 116,96 MWh. Proiectul se înscrie în categoria investițiilor dedicate flexibilității sistemului energetic, prin preluarea și livrarea energiei în funcție de necesitățile rețelei.

Emiterea autorizației de înființare reprezintă un pas esențial în parcursul administrativ al unei noi capacități energetice. La momentul acordării acesteia, dezvoltatorul trebuie să facă dovada existenței finanțării pentru construcția proiectului. În practică, această condiție indică un grad ridicat de maturitate al investiției și o probabilitate semnificativă ca proiectul să fie dus la finalizare.

Societatea TEIUS SOLAR SRL este controlată de grupul danez Eurowind Energy, activ pe piața regenerabilelor din România, unde dezvoltă proiecte eoliene și fotovoltaice. Integrarea unei capacități de stocare în portofoliu completează infrastructura necesară pentru gestionarea producției din surse regenerabile și pentru participarea pe piețele de echilibrare.

Capacitatea de 116,96 MWh plasează proiectul IS Teiuș în categoria instalațiilor de stocare de dimensiune medie la nivel național, într-un context în care dezvoltarea unor astfel de sisteme devine tot mai frecventă, pe fondul creșterii ponderii energiei din surse intermitente în mixul energetic.

Decizia Comitetului de Reglementare va clarifica următoarea etapă procedurală pentru proiect. În cazul acordării autorizației și al confirmării finanțării, investiția va putea avansa către faza de implementare.

Prosumatorii, obligați prin lege să-și instaleze sisteme de stocare a energiei

Razvan — Sat, 29 Jun 2024 11:25:02 +0000

Prosumatorii existenți, precum și românii care doresc să devină prosumatori și solicită avize tehnice de racordare (ATR) în acest scop, care dețin sau vor să dețină sisteme de panouri fotovoltaice cu puteri instalate între 10,8 kW și 400 kW, vor fi obligați să-și monteze și instalații de stocare a energiei electrice regenerabile produse, a decis astăzi Parlamentul.

Modificarea legislativă a fost adoptată prin vot de către Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, la propunerea PSD. În primăvară, ministrul PNL al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că românii care accesează programul Casa Verde, de subvenționare a achiziției de panouri fotovoltaice, ar trebui obligați să-și instaleze și capacități de stocare.

Instalațiile de stocare ale prosumatorilor vor trebui să aibă fiecare putere de cel puțin 30% din puterea instalată a unităților de producție cu care sunt asociate, pentru puteri ale acestora din urmă cuprinse între 3 și 200 kW, și de cel puțin 50%, pentru puteri ale unităților de producție cuprinse între 200 și 400 kW.

″Puterea aprobată pentru a fi evacuată în rețea nu poate fi mai mare decât puterea instalată a instalației de stocare din cadrul locului de consum și de producere″, mai stipulează amendamentul. Prosumatorii existenți au ca termen de respectare a obligației de montare a instalațiilor de stocare data de 31 decembrie 2027, iar operatorii de distribuție au obligația actualizării certificatelor de racordare ale acestora.

Prosumatorii existenți au ca termen de respectare a obligației de montare a instalațiilor de stocare data de 31 decembrie 2027, iar operatorii de distribuție au obligația actualizării certificatelor de racordare ale acestora.

Celor care nu își vor îndeplini obligația până la termenul menționat li se vor modifica certificatele de racordare, de către operatorii de distribuție, în sensul stabilirii valorii puterii aprobate pentru a fi evacuată în rețea la valoarea de 3 kW, indiferent de puterile instalate ale capacităților de producere a energiei electrice ale prosumatorilor respectivi.

″Prosumatorii cu o putere instalată de până la 400 Kv/loc de producție sunt scutiți prin lege de la plata dezechilibrelor și, ca urmare, nu sunt interesați de autoechilibrare și de reducerea dezechilibrelor. În condițiile în care va crește capacitatea instalată în centralele electrice regenerabile și va scădea flexibilitatea sistemului, necesarul de rezerve de energie pentru echilibrarea sistemului va crește, ceea ce va face ca prețurile rezervelor de energie să crească. Și din acest motiv, rezultă ca fiind din ce în ce mai acută necesitatea integrării în sistemul energetic național (SEN) a instalațiilor de stocare, reducând în acest fel volumele de rezerve necesare și volumele de energie activate în Piața de Echilibrare, cu impact de reducere a tarifelor pe serviciile de sistem și a prețurilor de decontare în Piața de Echilibrare, care sunt ulterior transferate clienților finali″, se arată în nota de fundamentare a amendamentului.

Potrivit sursei citate, excedentul SEN din timpul zilei conduce la exporturi de energie la prețuri negative, urmate ulterior de importuri la prețuri ridicate.

″În ultima perioadă sistemul sistemul energetic este preponderent excedentar, situație care estimăm că va predomina și în continuare, pe fondul consumului de energie scăzut și al creșterii în continuare a capacității totale de producere instalată în centrale electrice noi și la prosumatori, respectiv a energiei livrate de prosumatori în sistem, fiind necesară, în consecință, asigurarea unui volum adecvat de rezerve la reducere de putere pentru echilibrarea SEN. Apariția prosumatorilor de energie electrică și instalarea accelerată a panourilor fotovoltaice la clenții finali de energie electrică casnici și industriali, evoluție care nu a fost luată în considerare până în prezent din punct de vedere al impactului asupra sistemului în ansamblu, corespunde unei reduceri de consum, în condițiile în care producția acestora nu este cunoscută în acest moment″, se mai spune în document.

Acolo se mai menționează că, la data de 29.02.2024, puterea instalată a prosumatorilor ajunsese la 1.554 MW, iar odată cu implementarea programului Casa verde fotovoltaic, se estimează o putere instalată la prosumatori de peste 2.000 MW. Date și mai recente arată că, la 30 aprilie 2024, capacitatea instalată a prosumatorilor a ajuns la 1.707 MW, fiind superioară celei a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile dezvoltate de companii de profil, de 1.636 MW.

″La nivelul rețelelor electrice de distribuție, influența instalării masive de capacități de producere în cadrul locurilor de consum și apariția prosumatorilor care evacuează energia în surplus în rețea în cantități mai mari decât consumurile agregate în respectivele zone, conduce la supraîncărcarea rețelelor existente și la depășirea valorilor admise pentru tensiune, respectiv la apariția întreruperilor datorate acestora, ce pot afecta inclusiv consumatorii din vecinătate. Și în acest caz, soluția simplă, care să permită exploatarea instalațiilor de producere ale prosumatorilor fără întreruperi și fără scăderi ale puterii produse, o reprezintă integrarea soluțiilor de stocare, pentru atenuarea injecțiilor necontrolate de energie în rețea.

Propunerea (amendamentul) are în vedere stabilirea unei reguli potrivit căreia prosumatorii care doresc să evacueze energia în surplus în rețea să fie stimulați pentru autoechilibrare, prin instalarea de capacități de stocare care să preia surplusul de producție, în vederea consumului ulterior sau al evacuării ulterioare în rețea, atunci când aceasta nu este supraîncărcată. Puterea aprobată prosumatorului pentru evacuare în rețeaua publică este corelată cu cea a capacității instalației de stocare″, mai arată autorii amendamentului.

Nota de fundamentare citează și concluziile unui studiu realizat de Facultatea de Energetică din cadrul Universității Naționale de Științe și Tehnologie Politehnica București, la solicitarea organizației profesionale de sector care îi include și pe operatorii de distribuție a energiei, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). Studiul recomandă, printre altele, ″racordarea de unități de stocare la prosumatorii de joasă tensiune, stabilită prin reglementare încă de la racordare, ca obligație a prosumatorilor de a avea echipamente de stocare asociate centralelor electrice fotovoltaice (CEF), cu 50% din puterea instalată a CEF″.

″Știu că Ministerul Mediului are în vedere ca, începând din toamnă, în următorul program Casa Verde Fotovoltaice, să apară inclusiv capacitatea de stocare. Pentru ca, prin aplatizarea acestor curbe de consum, să nu se mai ajungă la situația în care să avem pe vârf de consum prețuri de 180 de euro și prețuri de producție negative de 20 sau 30 de euro, care creează niște probleme producătorilor de energie”, a declarat, recent, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Gabriel Andronache.

Sursă.