baterie solidă – apers

Bateriile cu semiconductori: Noua frontieră în stocarea energiei

Razvan — Tue, 26 Sep 2023 09:14:31 +0000

Bateriile cu stare solidă apar ca o soluție promițătoare la provocările legate de stocarea energiei care au afectat de mult timp bateriile tradiționale litiu-ion. Pe măsură ce lumea continuă să se confrunte cu nevoia urgentă de soluții energetice durabile, bateriile cu semiconductori sunt considerate noua frontieră în domeniul stocării energiei.

Diferența fundamentală dintre bateriile cu stare solidă și omologii lor litiu-ion constă în electrolit. În timp ce bateriile litiu-ion utilizează un electrolit lichid, bateriile cu stare solidă utilizează un electrolit solid. Această diferență esențială deschide o lume de posibilități în ceea ce privește densitatea energetică, siguranța și longevitatea.

Densitatea de energie este un factor critic în ceea ce privește performanța unei baterii. Cu cât densitatea energetică este mai mare, cu atât mai multă energie poate stoca o baterie într-un volum dat. Bateriile cu semiconductori au potențialul de a oferi o densitate de energie de două-trei ori mai mare decât cea a bateriilor litiu-ion. Acest lucru s-ar putea traduce în vehicule electrice (EV) care pot parcurge distanțe mult mai mari cu o singură încărcare sau în smartphone-uri care pot rezista zile întregi fără să fie reîncărcate.

Siguranța este un alt domeniu în care bateriile cu semiconductori au un avantaj distinct. Electrolitul lichid din bateriile litiu-ion este inflamabil și poate provoca incendii dacă bateria este deteriorată sau manipulată necorespunzător. În schimb, electrolitul solid din bateriile cu stare solidă nu este inflamabil, ceea ce face ca aceste baterii să fie în mod inerent mai sigure. Acest lucru ar putea schimba regulile jocului în aplicațiile în care siguranța este esențială, cum ar fi în cazul vehiculelor electrice sau al sistemelor de stocare a energiei la scară largă.

Longevitatea unei baterii, sau câte cicluri de încărcare-descărcare poate suferi înainte ca performanța sa să se degradeze semnificativ, este un alt factor critic. Se așteaptă ca bateriile cu semiconductori să aibă o durată de viață mult mai mare decât bateriile litiu-ion. Acest lucru se datorează faptului că electrolitul solid nu este predispus la formarea de dendrite, filamente metalice minuscule care pot provoca defectarea unei baterii. Acest lucru ar putea duce la dispozitive care trebuie înlocuite mai rar, reducând astfel deșeurile electronice.

În ciuda acestor avantaje potențiale, bateriile cu stare solidă nu sunt lipsite de provocări. Unul dintre cele mai mari obstacole este costul ridicat al producției. Materialele utilizate în bateriile cu stare solidă sunt mai scumpe decât cele utilizate în bateriile litiu-ion, iar procesul de fabricație este mai complex. Cu toate acestea, pe măsură ce cercetarea avansează și economiile de scară intră în joc, se preconizează o scădere a costurilor.

O altă provocare o reprezintă puterea de ieșire relativ scăzută a bateriilor cu semiconductori. Deși pot stoca o cantitate mare de energie, în prezent nu o pot furniza la fel de rapid ca și bateriile litiu-ion. Acest lucru ar putea limita utilizarea lor în aplicații care necesită o putere de ieșire mare, cum ar fi vehiculele electrice. Cu toate acestea, cercetătorii lucrează în mod activ la modalități de creștere a puterii de ieșire a bateriilor cu semiconductori.

În concluzie, bateriile cu stare solidă dețin un potențial imens de revoluționare a peisajului de stocare a energiei. Densitatea energetică ridicată, siguranța inerentă și durata de viață lungă a acestora fac din ele o alternativă atractivă la bateriile litiu-ion tradiționale. Deși mai sunt încă provocări de depășit, progresele înregistrate până în prezent sunt încurajatoare. Pe măsură ce cercetările continuă și tehnologia avansează, bateriile cu semiconductori ar putea deveni noul standard în domeniul stocării energiei, alimentând totul, de la smartphone-uri la vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei la scară de rețea.

Sursa.

Nitrații deschid ușa pentru baterii de litiu solide și sigure

Razvan — Wed, 06 Sep 2023 20:45:51 +0000

Cercetătorii de la Universitatea din Bayreuth, Germania, împreună cu parteneri din China, au făcut o descoperire semnificativă în tehnologia bateriilor. Utilizând un aditiv inovator pe bază de nitrat, aceștia au reușit să dezvolte o nouă baterie litiu-metal solidă care este atât stabilă, cât și potențial de lungă durată. Acest lucru, subliniază echipa de cercetare, subliniază importanța designului molecular în crearea unor aditivi eficienți pentru electroliții cvasi-solizi.

Sigur și stabil

Profesorul doctor Francesco Ciucci, titular al Catedrei de proiectare a electrozilor pentru sisteme electrochimice de energie de la Universitatea din Bayreuth, a colaborat cu parteneri de cercetare din China pentru a rezolva problemele de incompatibilitate dintre nitratul de litiu și 1,3-dioxolanul (DOL) în electroliții de baterii cvasi-solide prin integrarea unui nou aditiv pe bază de nitrat. Aceasta este o evoluție semnificativă, deoarece, în trecut, astfel de probleme de incompatibilitate făceau ca astfel de baterii să fie foarte dificil de creat sau de extins la nivel de producție.

Descoperirea echipei permite acum dezvoltarea de baterii litiu-metal în stare solidă, care sunt foarte sigure, durabile și ușor de produs, menținând în același timp metodele de fabricație utilizate pentru bateriile lichide convenționale.

În cadrul experimentelor lor, au încercat să realizeze diferite versiuni ale acestor baterii și au descoperit că un anumit tip, celula de litiu-sulf (Li-S), a funcționat foarte bine. Bateriile Li-S au potențialul de a avea o densitate energetică foarte mare. Acest lucru înseamnă că pot stoca o cantitate mare de energie în raport cu greutatea lor, ceea ce este deosebit de valoros pentru aplicații precum aviația sau vehiculele electrice, unde greutatea este importantă. În afară de densitatea energetică ridicată, sulful este abundent și ieftin, ceea ce ar putea face ca bateriile Li-S să fie mai rentabile în comparație cu alte tehnologii de baterii, dacă sunt abordate provocările tehnice.

Dar, până în prezent, celulele Li-S au suferit din cauza ciclului de viață și a stabilității scăzute.

„Natura solidă a bateriilor asigură un nivel ridicat de siguranță, în timp ce fabricarea lor rămâne simplă”, a explicat profesorul Ciucci. „Am demonstrat universalitatea abordării prin crearea diferitelor tipuri de baterii litiu-metal. În special, celula Li-S în pungă fabricată prezintă performanțe superioare în comparație cu celulele Li-S în pungă documentate anterior”, a adăugat el.

Profesorul Ciucci și echipa sa de cercetare au introdus un nou aditiv, dinitratul de trietilenglicol, care este special conceput pentru a permite polimerizarea DOL. Echipa de cercetători a arătat că, concomitent cu polimerizarea, formarea unui strat interfazic de electrolit solid bogat în azot suprimă reacțiile parazite dăunătoare și crește eficiența bateriei.

Pe baza rezultatelor studiului, au fost dezvoltate mai multe celule de baterii. Printre acestea, celulele de tip buton la scară de laborator pot fi încărcate și descărcate de peste 2.000 de ori. De asemenea, a fost fabricată o celulă Li-S de 1,7 Ah, cu o densitate energetică ridicată de 304 Wh kg-1 și o ciclare stabilă.

Simplu de produs

Această descoperire reprezintă un mare pas înainte în tehnologia bateriilor. Aceasta arată importanța proiectării corecte a moleculelor pentru a obține baterii mai bune. „Acest studiu subliniază importanța designului structurii moleculare în crearea unor aditivi eficienți pentru electroliții cvasi-solizi. El reprezintă un progres semnificativ în ceea ce privește fezabilitatea practică a utilizării electroliților cvasi-solizi pe bază de poli-DOL în bateriile litiu-metal”, a explicat profesorul Ciucci.

Studiul poate fi consultat în revista Energy & Environmental Science.

Rezumatul studiului:

Polimerizarea in situ a electroliților cvasisolizi (QSSE) apare ca o abordare promițătoare pentru [developing] baterii litiu-metal cvasisolide scalabile, sigure și de înaltă performanță. În acest context, electroliții pe bază de poli-DOL sunt deosebit de atractivi datorită ferestrei lor electrochimice largi și a compatibilității puternice cu litiul metalic. Pentru a spori stabilitatea litiului metalic, se adaugă frecvent LiNO3, deoarece acesta creează o interfață eficientă de electrolit solid bogat în Li3N pe suprafața anodului de litiu metalic. Cu toate acestea, LiNO3 împiedică polimerizarea cu deschidere de inel a DOL, ceea ce face ca cei doi compuși să fie incompatibili. Pentru a rezolva această problemă, această lucrare dezvoltă dinitratul de trietilenglicol (TEGDN), un nou aditiv pe bază de nitrat, pentru a înlocui LiNO3. La fel ca LiNO3, TEGDN formează o interfață electrolitică solidă densă, bogată în azot, la suprafața litiului, protejându-l de reacțiile parazite. Cu toate acestea, spre deosebire de LiNO3, TEGDN nu interferează cu polimerizarea DOL, permițând fabricarea unui electrolit extrem de eficient care oferă o conductivitate ionică de 2,87 mS cm-1 și un potențial de stabilitate la oxidare de 4,28 V la temperatura camerei. Pentru a demonstra viabilitatea acestei abordări, a fost fabricată o celulă de tip monedă Li|LiFePO4 care ciclează în mod stabil de peste 2000 de ori la 1C. În plus, a fost pregătită o celulă de litiu-sulfură de tip pungă de 1,7 A h cu o energie specifică inițială de 304 W h kg-1 și o capacitate de retenție de 79,9% după 50 de cicluri. Pe scurt, studiul de față a propus un nou aditiv pentru a rezolva incompatibilitatea poli-DOL și LiNO3 pentru prima dată, dezvoltând baterii cvasi-solid-statale polimerizate in situ care prezintă o capacitate și o stabilitate remarcabile prin formarea unui electrolit solid bogat în N în interfază.

Sursa.

Depășirea capcanelor tehnologiei bateriilor cu stare solidă: O analiză cuprinzătoare

Razvan — Wed, 26 Jul 2023 09:44:46 +0000

Tehnologia bateriilor cu semiconductori a fost considerată viitorul stocării energiei, promițând o densitate energetică mai mare, o durată de viață mai lungă și o siguranță sporită în comparație cu bateriile tradiționale litiu-ion. Cu toate acestea, în ciuda perspectivelor optimiste, este esențial să înțelegem că această tehnologie nu este lipsită de provocări. Pe măsură ce ne adâncim în complexitatea bateriilor cu stare solidă, începem să descoperim o serie de obstacole care trebuie depășite înainte ca acestea să poată fi adoptate pe scară largă.

În primul rând, una dintre cele mai importante provocări constă în procesul de fabricație. Bateriile cu stare solidă înlocuiesc electrolitul lichid sau gel existent în bateriile litiu-ion cu unul solid. Această schimbare de material necesită o revizuire completă a procesului de fabricație, ceea ce necesită investiții semnificative în noi echipamente și instalații de producție. În plus, sensibilitatea electrolitului solid la umezeală și la aer necesită controale stricte ale mediului în timpul producției, ceea ce duce la o creștere suplimentară a costurilor.

A doua capcană se învârte în jurul problemei densității energetice. Deși, teoretic, bateriile cu semiconductori oferă o densitate energetică mai mare, realizarea acesteia în practică s-a dovedit a fi o sarcină dificilă. Interfața dintre electrolitul solid și electrozi reprezintă o provocare semnificativă. Această interfață trebuie să fie perfect perfectă pentru a permite un transport eficient al ionilor, o performanță greu de realizat cu tehnologia actuală. Orice imperfecțiune poate duce la creșterea rezistenței, reducând densitatea energetică globală a bateriei.

În al treilea rând, durabilitatea bateriilor cu semiconductori este un alt motiv de îngrijorare. Deși sunt prezentate pentru durata lor de viață lungă, în realitate, bateriile cu semiconductori se pot degrada în timp. Tensiunea cauzată de ciclurile repetate de încărcare și descărcare poate duce la formarea de fisuri în electrolitul solid, afectând performanța bateriei. În plus, fragilitatea electrolitului solid poate duce la defecțiuni mecanice, ceea ce compromite și mai mult longevitatea bateriei.

În cele din urmă, există o problemă de sensibilitate la temperatură. Bateriile cu semiconductori funcționează în mod optim la temperaturi ridicate, ceea ce nu este ideal pentru multe aplicații, în special pentru vehiculele electrice. Funcționarea acestor baterii la temperaturi mai scăzute poate duce la o conductivitate slabă a ionilor, ceea ce duce la o performanță redusă. Prin urmare, este posibil să fie necesare sisteme suplimentare pentru a menține temperaturile optime de funcționare, ceea ce sporește complexitatea și costul proiectului general.

În ciuda acestor provocări, este important de menționat că cercetarea și dezvoltarea în acest domeniu sunt în curs de desfășurare, multe companii și instituții lucrând neobosit pentru a depăși aceste obstacole. De exemplu, se depun eforturi pentru a dezvolta noi materiale electrolitice solide care să fie mai puțin fragile și mai conductive la temperaturi mai scăzute. În mod similar, se explorează tehnici de fabricație inovatoare pentru a îmbunătăți interfața dintre electrolitul solid și electrozi.

În concluzie, deși tehnologia bateriilor cu semiconductori are un potențial imens, este clar că există provocări semnificative care trebuie abordate. Drumul spre adoptarea pe scară largă este plin de obstacole tehnice și economice care necesită soluții inovatoare. Cu toate acestea, cu ajutorul cercetării și dezvoltării continue, există speranța că aceste obstacole pot fi depășite, deschizând calea către o nouă eră a tehnologiei de stocare a energiei. Până atunci, este esențial să abordăm cu o doză sănătoasă de realism agitația care înconjoară bateriile cu semiconductori, înțelegând că drumul către viabilitatea comercială este încă în curs de desfășurare.

Sursa.

Apariția bateriilor cu semiconductori: O cronologie estimativă

Razvan — Mon, 24 Jul 2023 05:07:28 +0000

Mulți așteaptă cu nerăbdare apariția bateriilor cu semiconductori, o tehnologie care promite să revoluționeze lumea stocării energiei. Această nouă generație de baterii, care înlocuiește electrolitul lichid sau sub formă de gel din bateriile litiu-ion tradiționale cu un material solid, oferă numeroase avantaje, inclusiv o densitate energetică mai mare, o durată de viață mai lungă și o siguranță sporită. Cu toate acestea, întrebarea la care se gândește toată lumea este: când vor deveni bateriile cu semiconductori obișnuiți?

Pentru a răspunde la această întrebare, este important să înțelegem stadiul actual al tehnologiei bateriilor cu semiconductori. În prezent, mai multe companii și instituții de cercetare din întreaga lume își dezvoltă propriile versiuni de baterii cu semiconductori. Printre acestea se numără giganți din industrie precum Toyota, Samsung și BMW, precum și întreprinderi nou înființate, cum ar fi Solid Power și QuantumScape. În ciuda progreselor semnificative înregistrate în ultimii ani, există încă numeroase provocări tehnice care trebuie depășite, cum ar fi îmbunătățirea performanțelor și a longevității electrolitului solid și reducerea costurilor de fabricație.

Experții din industrie preconizează că în următorii câțiva ani am putea vedea primele aplicații comerciale ale bateriilor cu stare solidă. Toyota, de exemplu, a anunțat că intenționează să prezinte un prototip al unui vehicul alimentat cu baterii solide la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020, cu scopul de a începe producția până în 2025. În mod similar, BMW a încheiat un parteneriat cu Solid Power pentru a dezvolta baterii cu semiconductori pentru vehiculele electrice, cu obiectivul de a ajunge la producția de serie până în 2025.

Cu toate acestea, este important de menționat că aceste aplicații inițiale vor fi probabil limitate la piețele de nișă de vârf, cum ar fi vehiculele electrice de lux și industria aerospațială, unde beneficiile bateriilor cu stare solidă pot justifica costul lor mai ridicat. Pentru ca bateriile cu semiconductori să se răspândească, acestea trebuie să fie competitive din punct de vedere al costurilor față de bateriile litiu-ion existente, care se îmbunătățesc continuu și scad în preț.

Potrivit unui raport al Bloomberg New Energy Finance, acest lucru s-ar putea întâmpla în jurul anului 2030. Raportul preconizează că, până la această dată, costul bateriilor cu semiconductori va scădea semnificativ datorită progreselor tehnologice și economiilor de scară, ceea ce le va face o opțiune viabilă pentru vehiculele electrice de masă. Acest termen se aliniază cu previziunile mai multor alți analiști și experți din industrie.

Odată ce bateriile cu semiconductori vor fi generalizate, acestea au potențialul de a accelera în mod dramatic adoptarea vehiculelor electrice. Datorită densității lor energetice mai mari, bateriile cu semiconductori ar putea permite vehiculelor electrice să parcurgă distanțe mult mai lungi cu o singură încărcare, răspunzând astfel uneia dintre principalele preocupări ale potențialilor cumpărători de vehicule electrice. În plus, siguranța sporită a acestora ar putea contribui la atenuarea temerilor legate de incendiile de baterii, care au reprezentat o problemă semnificativă pentru unii producători de vehicule electrice.

În concluzie, deși este dificil de prezis cu certitudine când bateriile cu semiconductori vor fi utilizate în mod curent, experții din industrie par să fie de părere că se va întâmpla în jurul sfârșitului acestui deceniu. Între timp, ne putem aștepta să vedem primele aplicații comerciale ale bateriilor cu stare solidă în următorii câțiva ani, marcând un pas important către un viitor în care stocarea energiei este mai sigură, mai eficientă și mai durabilă.

Sursa.

Cursa bateriilor cu semiconductori și viitorul vehiculelor electrice

Razvan — Thu, 13 Jul 2023 07:31:41 +0000

Nu există o altă modalitate de a spune acest lucru – industria auto este în pragul unei schimbări seismice. Imaginați-vă o lume în care vehiculele electrice concurează direct cu cele alimentate cu combustibil în ceea ce privește autonomia. Acest viitor ar putea să nu fie atât de îndepărtat pe cât credem, datorită celor mai recente evoluții în tehnologia bateriilor.

Potrivit unui raport realizat de TrendForce, până în anul 2030 am putea avea în vedere vehicule electrice cu baterii complet solide în producția de masă. Această nouă generație de baterii ar putea oferi o autonomie de două-trei ori mai mare decât cea a bateriilor cu litiu lichid din prezent, ceea ce ar propulsa vehiculele electrice în aceeași ligă cu vehiculele convenționale cu combustibil.

În prezent, vehiculele electrice și cele hibride cu încărcare la priză se bazează în principal pe baterii cu litiu lichid, în special pe baterii de nichel-cobalt-mangan (NCM) și fosfat de litiu-fier (LFP). Cu toate acestea, aceste tehnologii par să își atingă deja limitele. Autonomiile pe care le oferă în prezent aceste baterii – între 500 km și 600 km pentru NCM și între 300 km și 500 km pentru LFP – sunt încă departe de cei între 600 km și 1.200 km pe care îi pot atinge vehiculele eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil.

Cu toate acestea, bateriile cu semiconductori pot schimba cu adevărat regulile jocului. Diferența cheie? Electrolitul. Înlocuirea versiunii lichide tradiționale cu una solidă aduce o mulțime de avantaje – mai multă stabilitate, un risc mai mic de rătăcire termică în timpul încărcării și descărcării și, mai presus de toate, o densitate energetică sporită.

Și căile potențiale către această utopie a stării solide? Sunt explorate rutele de sulfură, oxid și polimer, sulfura și oxidul fiind în prezent prezentate ca fiind cele mai bune opțiuni pentru mașinile electrice datorită densității energetice, eficienței și siguranței lor.

Industria mondială a automobilelor se află într-o competiție acerbă pentru a fi primul care trece linia de sosire a mașinilor cu semiconductori. Producătorii japonezi de automobile au ales calea sulfurii, Toyota, în colaborare cu Panasonic, fiind vârful de lance pentru producția de masă până în 2027. Între timp, producătorii auto europeni și americani și-au întins mrejele, investigând toate cele trei căi tehnologice.

În schimb, constructorii chinezi de automobile se concentrează pe calea oxidului și lansează deja baterii semisolide. Deși nu ating densitatea de energie a bateriilor complet solide, aceste alternative semisolide oferă totuși o valoare impresionantă de 300-400 Wh/kg.

Companii precum Nio, Dongfeng Motor și Seres adoptă rapid această tehnologie, iar Nio a prezentat recent o baterie semi-solidă care pretinde că oferă o autonomie de peste 1.000 km.

Totuși, nu este un moment potrivit pentru a deschide șampania încă. Drumul către producția în masă a bateriilor cu semiconductori este încă plin de obstacole. Obstacolele tehnice și problemele legate de costuri reprezintă doar o parte a poveștii, iar calendarul pentru implementarea pe scară largă a vehiculelor este incert. De exemplu, în ciuda promisiunilor legate de bateria sa semi-solidă, Nio și-a văzut programul de livrare amânat de mai multe ori. În timp ce densitatea de energie a bateriei este impresionantă, aceasta vine cu o ușoară penalizare în ceea ce privește greutatea și o creștere uriașă a costurilor.

Cu toate acestea, apariția bateriilor cu semiconductori reprezintă un salt important pentru industria vehiculelor electrice. Viziunea unui vehicul electric care să poată concura cu mașinile tradiționale alimentate cu combustibil în ceea ce privește autonomia nu este doar o iluzie. Este un viitor care bate deja ușor la ușile noastre. Pe măsură ce această cursă se intensifică, ciocnirile devin tot mai puternice, iar un lucru este clar: câștigătorii nu vor modela doar industria auto, ci și relația noastră cu transportul.

Sursa 1. Sursa 2.

CATL anunță o descoperire în ceea ce privește încărcarea vehiculelor electrice pe vreme rece

Razvan — Thu, 13 Jul 2023 07:21:23 +0000

SHANGHAI, 6 iulie (Reuters) – Producătorul chinez de baterii CATL a declarat joi că a dezvoltat noi materiale pentru bateriile litiu-ion care ar putea îmbunătăți considerabil eficiența de încărcare a vehiculelor electrice, în special în condiții de frig extrem.

Wu Kai, cercetătorul șef al CATL, a declarat la un forum din Shanghai că societatea, cel mai mare furnizor de baterii din lume, a dezvoltat noi materiale electrolitice care ar putea îmbunătăți considerabil eficiența de încărcare a actualelor baterii litiu-ion.

Wu nu a detaliat modul în care CATL a reușit să obțină performanța îmbunătățită a bateriei pe care a descris-o.

El a declarat că noul electrolit ar putea oferi o creștere de 50% a eficienței în condiții de frig extrem la minus 20 de grade Celsius și de 43% la temperaturi mai normale.

Condițiile meteorologice de iarnă reprezintă o provocare pentru vehiculele electrice, deoarece frigul încetinește reacțiile din interiorul soluției de electrolit, necesare pentru a transmite o sarcină între cei doi electrozi ai bateriei. În condiții de frig, bateria trebuie, de asemenea, să depună un efort suplimentar pentru a încălzi un vehicul electric, ceea ce reduce și mai mult autonomia.

Acesta a declarat că CATL va putea produce în masă o baterie capabilă să asigure o autonomie de 400 de kilometri cu o încărcare de 10 minute în acest an.

Compania își propune să reducă acest timp de încărcare la cinci până la șapte minute pentru aceeași distanță de deplasare ca și următorul obiectiv, a spus el.

Producătorii de automobile și unii furnizori s-au întrecut în a dezvolta baterii cu semiconductori care să ofere o putere mai mare și o autonomie sporită. Aceste baterii, aflate în prezent în stadiul de prototip, se așteaptă să rămână scumpe ani de zile.

Luna trecută, Toyota a declarat că a depășit o problemă legată de durabilitatea bateriilor solide, care ar putea deschide calea către producție începând cu anul 2027. Aceasta a declarat că se așteaptă să poată înjumătăți costul și greutatea acestor baterii și să ofere un timp de încărcare de 10 minute sau mai puțin.

Wu a declarat că este sceptic în privința faptului că bateriile solid-state sunt pregătite pentru producția în masă și în privința afirmațiilor privind reducerea costurilor.

„Ceea ce sunt sigur este că nimeni nu este capabil să producă în masă baterii cu stare solidă în industrie în prezent”, a declarat Wu ca răspuns la o întrebare. „Ei pretind că pot înjumătăți costurile, ceea ce este foarte interesant și ar fi foarte perturbator, dar mă întreb cu ce bază se compară.”

Sursa.

CATL introduce o nouă tehnologie de baterii cu materie condensată pentru automobile și aeronave

Razvan — Tue, 16 May 2023 17:09:07 +0000

SHANGHAI, 19 aprilie (Reuters) – Gigantul chinez al bateriilor CATL a prezentat miercuri o baterie cu materie condensată despre care a declarat că ar putea furniza suficientă energie pentru a alimenta avioane electrice de pasageri pentru aviația civilă.

Bateria, un tip de produs semi-solid cu electrolit condensat și noi materiale anodice și separatoare, va avea o densitate de energie de 500 de wați-oră pe kilogram (Wh/kg), potrivit lui Wu Kai, cercetător șef al CATL, care a vorbit cu reporterii în cadrul Salonului Auto de la Shanghai.

Compania colaborează cu parteneri nespecificați pentru a se asigura că bateria este calificată pentru utilizarea în aviație din punct de vedere al siguranței și calității, a declarat Wu.

CATL va putea, de asemenea, să înceapă producția în masă a bateriilor cu materie condensată pentru vehicule electrice în cursul acestui an, a adăugat Wu.

Tehnologia materiei condensate este îmbrățișată de producătorii de baterii care concurează pentru a dezvolta noi materiale care să îmbunătățească densitatea energetică a generației actuale de baterii litiu-ion, care este sub 300 Wh/kg.

Producătorul chinez de vehicule electrice (VE) Nio plănuiește să alimenteze automobilele sale ET7 cu o baterie semi-solidă cu o densitate de energie de 360 Wh/kg, dezvoltată de Beijing Welion New Energy Technology.

Marți, CATL și-a anunțat, de asemenea, obiectivele de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon în toate fabricile sale de baterii până în 2025 și în tot lanțul său valoric de baterii până în 2035.

Angajamentele sunt importante pentru CATL pentru a respecta standardele și reglementările din ce în ce mai stricte privind amprenta de carbon a bateriilor sale în Europa și Statele Unite, pe măsură ce CATL se extinde pe aceste piețe.

Robin Zeng, președintele CATL, a declarat anul trecut că este esențial să se reducă emisiile de carbon din baterii, care reprezintă aproape 40% din toate emisiile de carbon produse în ciclul vehiculelor electrice cu baterii.

Zeng a declarat că firma sa și-a intensificat eforturile din 2019 pentru a analiza și a căuta soluții pentru reducerea emisiilor de carbon în industria producătoare de baterii, spunând că producătorii de baterii din China, Japonia și Coreea de Sud au avut o amprentă de carbon semnificativă.

Sursa.