baterii – apers

PNE România pregătește două mari baterii pentru stocarea energiei

Razvan — Mon, 27 Apr 2026 07:14:42 +0000

România continuă să atragă investiții în infrastructura de stocare a energiei, un sector considerat tot mai important pentru echilibrarea rețelei electrice și integrarea noilor capacități regenerabile. PNE România a anunțat recent că a obținut autorizațiile de construire pentru două proiecte BESS (Battery Energy Storage System) de tip stand-alone, cu puteri de 165 MW și 107 MW, amplasate în sud-estul țării.

Potrivit companiei, ambele sisteme vor fi conectate la rețeaua operatorului de transport prin infrastructură de 110 kV, într-o zonă în care numărul proiectelor eoliene și fotovoltaice este în continuă creștere.

Spre deosebire de sistemele de stocare integrate direct într-un parc solar sau eolian, proiectele stand-alone funcționează independent și pot interveni flexibil în rețea. Aceste baterii pot absorbi energie atunci când producția este ridicată și consumul redus, apoi pot livra energie înapoi în sistem în perioadele de vârf sau atunci când producția regenerabilă scade.

Dezvoltarea unor astfel de proiecte devine tot mai importantă pentru stabilitatea sistemului energetic. Energia produsă de centralele solare și eoliene depinde de condițiile meteo, ceea ce poate genera fluctuații rapide în rețea. Sistemele BESS sunt folosite pentru reglaj de frecvență, reducerea dezechilibrelor și utilizarea mai eficientă a energiei produse.

Sud-estul României este una dintre regiunile cu cea mai mare dezvoltare a proiectelor regenerabile, în special eoliene. Pe măsură ce noi capacități sunt conectate la rețea, nevoia de infrastructură de stocare crește semnificativ, iar investițiile în baterii încep să devină o componentă esențială a sistemului energetic modern.

În ultimele luni, tot mai multe companii au anunțat proiecte BESS în România, semn că piața începe să treacă de la etapa concentrată exclusiv pe producția de energie verde către una orientată și spre flexibilitate, echilibrare și stabilitate a rețelei.

Sunwoda anunță baterii cu încărcare 15C și integrare AI

Razvan — Tue, 21 Apr 2026 07:12:14 +0000

Industria bateriilor intră într-o fază în care nu mai contează doar autonomia, ci și viteza, costul și modul în care sistemele sunt gestionate. În acest context, compania chineză Sunwoda a prezentat, în cadrul unui eveniment tehnologic organizat la Beijing, o foaie de parcurs care atinge trei direcții majore: încărcare extrem de rapidă, alternative la bateriile pe litiu și integrarea inteligenței artificiale în managementul bateriei.

Cea mai spectaculoasă promisiune este legată de așa-numita încărcare „15C”. Pentru cine nu este familiar cu termenul, „C-rate” descrie cât de repede se poate încărca o baterie raportat la capacitatea ei. O baterie de tip 1C se încarcă complet, teoretic, într-o oră. La 15C, vorbim de o încărcare completă în doar câteva minute. Practic, obiectivul este apropierea de experiența clasică de alimentare cu combustibil, în care oprirea durează foarte puțin.

Sună impresionant, dar între promisiune și utilizarea reală există câteva obstacole serioase. Încărcarea la asemenea viteze generează temperaturi ridicate, ceea ce pune presiune pe materialele bateriei și pe sistemele de răcire. În plus, o astfel de performanță are sens doar dacă există infrastructură capabilă să livreze puteri foarte mari. Cu alte cuvinte, tehnologia bateriei este doar o parte din ecuație; restul ține de rețea și de costuri.

În paralel, Sunwoda explorează bateriile sodium-ion, o direcție care începe să capete tot mai multă atenție în industrie. Acestea nu sunt gândite ca un înlocuitor direct pentru bateriile litiu-ion, ci ca o alternativă pentru aplicații unde costul și stabilitatea sunt mai importante decât densitatea energetică. Sodiu este mai abundent și mai ieftin, ceea ce poate reduce presiunea pe lanțurile de aprovizionare și pe prețurile finale.

A treia componentă a strategiei ține de integrarea inteligenței artificiale în sistemele de management ale bateriilor. Dincolo de termenul în sine, ideea este destul de practică: algoritmi care monitorizează în timp real starea bateriei, optimizează încărcarea și descărcarea și gestionează temperatura mai eficient. Rezultatul urmărit este o durată de viață mai mare și o utilizare mai sigură, mai ales în condiții de solicitare intensă, cum ar fi încărcarea ultra-rapidă.

Privite împreună, aceste direcții arată că Sunwoda nu mizează pe o singură tehnologie „salvatoare”, ci pe o combinație de soluții adaptate diferitelor scenarii. De la mașini electrice la stocare de energie sau aplicații industriale, abordarea este una flexibilă, într-o piață în care ritmul de schimbare este foarte ridicat.

În esență, viitorul bateriilor nu va fi definit doar de cât de multă energie pot stoca, ci și de cât de repede se încarcă, cât costă și cât de bine sunt gestionate. Iar direcția prezentată aici arată că lupta nu se mai duce doar în chimie, ci și în software și în modul în care toate aceste componente sunt integrate într-un sistem coerent.

Prime Batteries, singurul producător român de baterii, a intrat în clasamentul global Tier 1 al BloombergNEF

Razvan — Fri, 06 Feb 2026 08:38:12 +0000

Compania românească Prime Batteries a fost inclusă pentru prima dată în lista celor mai buni producători mondiali de echipamente de stocare a energiei, realizată de BloombergNEF (BNEF). Anunțul a fost făcut public la sfârșitul lunii ianuarie 2026, odată cu publicarea clasamentului Tier 1 pentru primul trimestru al anului.

Clasamentul BNEF este unul dintre cele mai apreciate instrumente de evaluare din industria sistemelor de stocare a energiei. Companiile sunt selectate pe baza unor criterii riguroase: capacitatea de a livra proiecte la scară largă, soliditatea financiară, performanța tehnologică și experiența internațională. O poziție în acest top înseamnă, de fapt, acces mai ușor la finanțări și parteneriate globale, pentru că băncile și fondurile de investiții folosesc această listă atunci când decid ce jucători sunt suficient de serioși pentru a susține proiecte majore.

Prime Batteries a început producția de baterii în 2016 la Cernica, județul Ilfov. Un moment important în dezvoltarea companiei a fost intrarea în acționariat, în 2022, a EIT InnoEnergy – organism susținut de Institutul European de Inovare și Tehnologie. Recent, fondul german de investiții T2Y Capital a devenit și el acționar. Conform datelor publice, compania a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 276 de milioane de lei, în creștere cu 34%, și un profit net de 51 de milioane de lei, cu 20% mai mult decât în anul precedent. Fondatorii Adrian Polec și Vicențiu Ciobanu păstrează controlul asupra companiei.

La sfârșitul anului trecut, Prime Batteries a anunțat înființarea unui joint-venture cu compania sud-coreeană Top Material, specializată în producția de material activ pentru baterii. Unitatea de producție este localizată în Coreea de Sud, ceea ce reprezintă o premieră pentru o companie românească din acest domeniu. Top Material este deja acționar minoritar în Prime Batteries, cu un pachet de 2,17%.

Clasamentul publicat de BloombergNEF pentru primul trimestru al anului 2026 include 59 de companii la nivel global. Dintre acestea, 49 sunt chineze, ceea ce reprezintă peste 83% din total. Prime Batteries este singurul producător din România prezent pe listă și unul dintre cele zece nume din afara Chinei, alături de companii precum Tesla (SUA), Fluence (SUA), LG新能源 (Coreea de Sud), Saft (Franța) sau Wartsila (Finlanda).

Prezența în acest clasament nu este doar o confirmare a calității tehnice, ci și un semnal că un jucător român poate concura în industrii grele, dominate de asiatici și americani. În timp ce piața globală de stocare a energiei crește exploziv, iar producătorii chinezi își consolidează pozițiile, includerea Prime Batteries în lista BNEF arată că există loc și pentru companii din regiuni mai puțin cunoscute în acest domeniu.

Pentru România, această recunoaștere vine într-un moment în care întreaga Europă încearcă să-și construiască lanțuri proprii de producție pentru baterii și stocare. În timp ce Vestul continentului se bazează pe gigafabrici finanțate de stat, în Est, companii precum Prime Batteries își croiesc drum singure, cu parteneri asiatici și strategii realiste.

Nova Power & Gas finalizează cea mai mare instalație de stocare a energiei din România

Razvan — Mon, 10 Nov 2025 08:04:04 +0000

România se află într-un moment rar în care infrastructura energetică face un salt vizibil, concret și măsurabil. Luna viitoare, Nova Power & Gas, companie a grupului românesc E-INFRA, finalizează și pune în operare cel mai mare proiect de stocare a energiei electrice în baterii construit până acum în țară: instalația de la Florești, județul Cluj, cu o capacitate de 200 MW putere și 400 MWh energie stocată. Este un pas care nu doar ridică standardele pieței locale, ci și dublează – practic instantaneu – capacitatea totală de stocare existentă în România.

Într-o piață în care dezechilibrele de rețea au devenit constante, iar integrarea surselor regenerabile pune tot mai multă presiune pe sistem, o astfel de investiție schimbă dinamica. Directorul general al Nova Power & Gas a sintetizat limpede: proiectul oferă stabilitate, permite intervenții rapide la variațiile de consum și acoperă golurile inevitabile într-o rețea care trebuie să gestioneze energie produsă intermitent.

Instalația de la Florești nu a apărut peste noapte. A fost planificată cu mult timp în urmă, a primit autorizația de înființare în luna iulie și a rămas aliniată la calendarul stabilit – un lucru rar pentru proiecte de asemenea dimensiune în România. Proiectul este dezvoltat prin compania Nova H și reprezintă atât o demonstrație de execuție, cât și o declarație de intenție: România poate să construiască infrastructură energetică modernă, de anvergură, cu capital și management local.

În acest moment, capacitatea operațională de stocare în baterii din România se învârte în jurul valorii de 440 MWh. Instalația de la Florești, singură, adaugă încă 400 MWh. Este un salt de proporții pe o piață care, până acum un an, rămânea în urmă față de tendințele europene. Stocarea nu este doar un „accesoriu verde”, ci o piesă esențială în echilibrul sistemului energetic: fără ea, rețeaua este vulnerabilă la fluctuațiile masive ale producției solare și eoliene.

Proiectul de la Florești vine exact în acest punct critic. Cu 200 MW de putere disponibilă instantaneu, sistemul poate interveni agresiv în momentele în care consumul crește brusc sau producția scade neplanificat. Pentru operatorul de transport, pentru furnizori și pentru consumatori, acest lucru înseamnă o rețea mai stabilă, mai predictibilă și mai puțin expusă la întreruperi sau ajustări severe de piață. Practic, instalația funcționează ca o pernă de amortizare între muncă brută a producției și finețea distribuției.

Integrată în ecosistemul E-INFRA, Nova Power & Gas deja s-a profilat ca unul dintre liderii pieței naționale în zona de stocare. În prezent operează proiecte care depășesc 200 MWh, iar odată cu Florești va depăși pragul de 600 MWh în infrastructură tip BESS (Battery Energy Storage System). Această poziție nu este întâmplătoare. Compania are în dezvoltare și proiecte adiționale: până în 2028, planul include 600 MW putere instalată în baterii, 1.200 MWh capacitate de stocare și două centrale pe gaz de 150 MW, respectiv 200 MW, menite să ofere flexibilitate rețelei pe termen lung.

Desigur, proiectele de acest tip nu sunt lipsite de provocări. Costurile de implementare, prețul tehnologiilor de baterii, logistica și lanțurile de aprovizionare, reglementările în schimbare – toate pot deveni variabile instabile. Dar ceea ce contează este execuția concretă. Faptul că instalația de la Florești este finalizată în termen și va funcționa în decembrie arată o direcție clară: România poate să implementeze infrastructură de stocare la scară largă, nu doar pe hârtie.

Stocarea energiei a devenit, global, cheia tranziției energetice. Fără baterii, sursele regenerabile sunt dependente de vreme și rămân greu de integrat în rețele inflexibile. Cu baterii, sistemul primește elasticitate și poate absorbi vârfuri și căderi de producție cu minimă perturbare. Instalația de la Florești oferă exact această elasticitate de care România avea nevoie. Înseamnă atât mai multă siguranță energetică, cât și un mediu favorabil pentru investiții viitoare în regenerabile.

La nivel local, impactul economic nu este neglijabil. Proiectul aduce investiții, locuri de muncă și consolidarea unui ecosistem industrial în Cluj – un județ deja bine ancorat pe harta energetică națională. Dar dincolo de aceste beneficii imediate, contează mesajul: România intră în liga statelor care tratează stocarea nu ca pe o „opțiune”, ci ca pe un pilon esențial al rețelei.

Într-un sistem energetic încă expus dezechilibrelor, instalația de la Florești oferă exact ce lipsea: tampon, control, flexibilitate și stabilitate. Este o investiție masivă, construită local, la standarde moderne. Dacă restul pieței continuă în aceeași direcție, România poate ajunge, în următorii ani, un exemplu regional în ceea ce privește integrarea optimă dintre regenerabile și stocare.

Viitorul apropiat arată altfel cu 400 MWh în plus. Iar când acești 400 MWh sunt livrați de o companie românească, într-un proiect gestionat coerent și punctual, schimbarea devine vizibilă, reală și palpabilă. Sistemul energetic național capătă o piesă nouă, robustă, care nu doar promite, ci livrează.

Prime Batteries Technology își extinde capacitatea de producție: investiție de 800 de milioane de euro pentru 6 GWh

Razvan — Mon, 03 Mar 2025 08:00:13 +0000

Prime Batteries Technology, unul dintre cei mai importanți producători de baterii din România, își continuă planurile ambițioase de expansiune. Adrian Polec, fondatorul companiei, a anunțat în cadrul ZF Power Summit că investiția pentru creșterea capacității de producție la 8,3 GWh este în plină desfășurare, având deja comandate utilajele necesare pentru noile linii de producție.

O investiție strategică în România

Capacitatea actuală a fabricii Prime Batteries Technology este de 2,3 GWh, însă compania va adăuga încă 6 GWh până la sfârșitul anului 2026. Noua unitate de producție va fi construită la doar 150 de metri distanță de actuala fabrică din Cernica, pentru a optimiza fluxurile operaționale și logistica.

Extinderea reprezintă o investiție majoră, de aproximativ 800 de milioane de euro, în comparație cu cei 250 de milioane de euro investiți până acum. Planurile sunt susținute atât din resurse proprii, cât și prin atragerea de investitori. „Încercăm să facem cât mai mult din resurse proprii, dar am luat lângă noi și investitori. În următoarele luni vor mai apărea câteva anunțuri”, a declarat Adrian Polec.

Independență față de China: un obiectiv ambițios

Unul dintre obiectivele strategice ale Prime Batteries Technology este reducerea dependenței de China în procesul de fabricație a unităților de stocare a energiei. Conform declarațiilor lui Polec, compania poate produce deja baterii utilizând exclusiv materiale provenite din Europa, deși acest lucru implică un cost suplimentar de 6-8% față de varianta în care ar apela la furnizori din Coreea de Sud și Japonia.

„Noi nu folosim produse din China. Încercăm să integrăm cât mai mult pe orizontală ce putem din România. Avem vopsitorii, avem parte de componente metalice, din păcate nu materiale cu valoare adăugată mare, dar încercăm în continuare să dezvoltăm acest aspect”, a explicat Polec.

Apel către industria românească

Pentru a crește gradul de integrare locală, fondatorul Prime Batteries Technology a lansat o provocare către industria românească, subliniind nevoia unor materiale esențiale care să fie produse pe plan intern.

„Ar fi ideal să avem în România folie de aluminiu. Ar fi ideal ca Alro Slatina să producă așa ceva, am fi primul client”, a transmis Polec, evidențiind astfel o oportunitate strategică pentru dezvoltarea industriei locale.

România, un jucător tot mai important în industria bateriilor

Parteneriatul cu EIT InnoEnergy, entitate susținută de Uniunea Europeană prin Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), consolidează poziția Prime Batteries Technology ca un jucător cheie pe piața europeană a stocării energiei. Creșterea capacității de producție și orientarea spre independență față de furnizorii asiatici sunt pași importanți pentru dezvoltarea unei industrii autohtone puternice în acest domeniu.

Prin această expansiune, Prime Batteries Technology nu doar că își asigură un loc în prima linie a inovației europene în materie de baterii, dar contribuie și la dezvoltarea unei infrastructuri energetice mai sustenabile și mai autonome în România.

Adrian Polec: Europa, vulnerabilă în fața dependenței de tehnologia chineză

Razvan — Wed, 26 Feb 2025 08:00:34 +0000

Camerele de supraveghere și invertoarele din China domină piața europeană, iar acest lucru creează riscuri majore de securitate, avertizează Adrian Polec, proprietarul Prime Batteries Technology. La Conferința de Securitate de la München, el a subliniat necesitatea relocării producției acestor echipamente în Europa pentru a reduce dependența de statul asiatic.

Dependența Europei de tehnologia chineză, un risc major de securitate

Majoritatea camerelor de supraveghere și invertoarelor utilizate în Europa sunt produse în China, iar acest lucru ridică serioase probleme de securitate. Statul chinez are acces la datele transmise de aceste dispozitive, ceea ce poate genera riscuri semnificative, a declarat Adrian Polec, proprietarul Prime Batteries Technology, în cadrul ZF Power Summit.

„În momentul de față, majoritatea invertoarelor provin din China și încercăm să relocăm producția acestora în Europa. Este însă foarte complicat să nu depinzi de China. Imaginați-vă ce ar însemna ca un milion de invertoare să se oprească simultan în cazul unui conflict. Nu am mai avea curent”, a explicat Polec.

Camerele de supraveghere – o vulnerabilitate ignorată

Pe lângă invertoare, camerele de supraveghere reprezintă o altă zonă sensibilă. „Majoritatea sunt fabricate în China și, pentru a le conecta la rețea, trebuie să treci printr-un portal chinezesc. În acel moment, ei au acces la toate datele. Pot vedea în timp real ce vedem noi pe telefon”, a avertizat Polec.

Acesta a dat exemplul Parlamentului European, care a interzis utilizarea echipamentelor Hikvision după ce s-a constatat că datele transmise de acestea puteau oferi informații despre dezbaterile legislative și despre persoanele implicate.

Statul chinez susține industria cu subvenții masive

Un alt aspect discutat la Conferința de Securitate de la München a fost strategia Chinei de a domina piața globală a tehnologiei prin subvenții masive. „China oferă subvenții de export și cercetare-dezvoltare de până la 40% pentru anumite produse, ceea ce le permite să fie mai ieftine decât cele fabricate de companii precum Panasonic, Sony sau Bosch”, a explicat Polec.

Aceste subvenții nu doar că fac produsele chinezești mai accesibile, dar oferă și un avantaj geostrategic uriaș statului asiatic, permițându-i să controleze infrastructura critică din alte țări.

Riscuri și în domeniul bateriilor și al securității cibernetice

Polec a adus în discuție și un incident recent din SUA, unde bateriile instalate la una dintre cele mai mari baze militare ale marinei americane au fost demontate după ce au apărut suspiciuni că informațiile colectate de acestea au fost transmise către China.

„Același risc există și în Europa, unde depindem de baterii și tehnologii de stocare a energiei importate din China. Securitatea cibernetică devine un subiect esențial în această ecuație”, a mai spus omul de afaceri.

Prime Batteries își extinde capacitatea de producție

În acest context, Prime Batteries Technology își continuă planurile de extindere. În prezent, fabrica din Cernica are o capacitate de producție de 2,3 GWh, dar compania investește 800 de milioane de euro pentru a construi o nouă unitate de 6 GWh, care va fi finalizată la sfârșitul anului viitor.

„Dacă am avea o producție de 10 GWh, am vinde totul într-o lună, având în vedere cererea imensă din Europa. Problema este capacitatea de producție”, a concluzionat Polec.

În prezent, Europa are doar șapte fabrici de producție a bateriilor electrice, iar nevoia de independență față de tehnologia chineză devine tot mai urgentă.

Prime Batteries Technology extinde producția și propune reciclarea bateriilor ca strategie europeană

Razvan — Tue, 25 Feb 2025 08:00:51 +0000

Prime Batteries Technology, singurul producător de baterii din România, își extinde capacitatea de producție la 2,3 GWh în 2024. Adrian Polec, președintele companiei, atrage atenția asupra penuriei de materii prime pentru baterii în Europa și subliniază necesitatea reciclării pentru reducerea dependenței de importuri.

Creștere spectaculoasă a producției de baterii în România

Prime Batteries Technology, compania românească specializată în producția de baterii, va ajunge anul acesta la o capacitate de producție de 2,3 GWh în unitatea sa de la Cernica, Ilfov. Aceasta reprezintă o creștere de peste zece ori față de capacitatea inițială și face ca investiția să fie unică în sud-estul Europei.

Conform datelor publicate de companie, această expansiune reflectă o tendință globală de accelerare a producției de baterii pentru a susține tranziția energetică și electrificarea industriei auto.

Adrian Polec: „Europa trebuie să păstreze materiile prime în circuitul său economic”

Adrian Polec, președintele Prime Batteries Technology, avertizează asupra deficitului de materii prime necesare producției de baterii în Europa. Deși compania achiziționează materiale din surse globale, Polec consideră că este o greșeală ca metalele esențiale să părăsească piața europeană.

„Europa se confruntă cu o penurie de materii prime pentru producția de baterii. Noi le achiziționăm global, le integrăm în economia noastră, dar a lăsa aceste materii prime să părăsească piața unică este o greșeală. Ele pot fi reciclate și astfel Europa va deveni mai puțin dependentă de importuri,” a declarat Polec în cadrul unei reuniuni de nivel înalt la Bruxelles, axată pe strategia de dezvoltare a industriei auto și a materiilor prime critice.

Reciclarea bateriilor, o soluție pentru securitatea energetică europeană

Polec susține că Europa ar trebui să dezvolte un lanț industrial integrat, care să includă atât producția, cât și reciclarea bateriilor. Un astfel de sistem ar permite conservarea valorii adăugate și ar reduce vulnerabilitatea față de furnizorii externi.

„Un sistem complet de producție și reciclare ar conserva valoarea adăugată, reduce dependența de furnizori externi și ne-ar crește competitivitatea,” a explicat acesta.

Prime Batteries Technology a fost, de altfel, singura companie românească prezentă la Conferința de Securitate de la München, unde s-a discutat despre viitorul sectorului energetic și necesitatea unei strategii unitare la nivel european.

Pe măsură ce cererea globală de baterii continuă să crească, reciclarea și reutilizarea materiilor prime devin esențiale pentru securitatea economică a Uniunii Europene. Prime Batteries Technology pare pregătită să joace un rol-cheie în această transformare.

Lavanda, secretul bateriilor viitorului? Cercetătorii dezvoltă o soluție inovatoare

Razvan — Tue, 21 Jan 2025 08:00:05 +0000

O echipă de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Coloizi și Interfețe din Germania a descoperit o metodă revoluționară pentru îmbunătățirea bateriilor sodiu-sulf, esențiale în stocarea energiei regenerabile. Folosind linalool, componenta principală a uleiului de lavandă, în combinație cu sulf, specialiștii au creat un material care ar putea face aceste baterii mai durabile și mai eficiente.

Stocarea energiei, provocarea tranziției energetice

Pe măsură ce lumea își intensifică eforturile de a renunța la combustibilii fosili și de a adopta surse regenerabile, problema stocării energiei devine tot mai presantă. Energia solară și eoliană sunt fluctuante, ceea ce înseamnă că surplusul generat trebuie stocat pentru a fi utilizat ulterior. Bateriile mari sunt una dintre cele mai viabile soluții, iar bateriile sodiu-sulf oferă avantaje semnificative față de cele pe bază de litiu, în special pentru stocarea staționară.

Cu toate acestea, bateriile sodiu-sulf întâmpină o problemă majoră: capacitatea lor de stocare scade rapid după doar câteva cicluri de încărcare. Acest fenomen este cauzat de migrarea sulfurului („sulfur shuttling”), prin care polisulfurile formate la catod se deplasează către anod, unde provoacă reacții chimice nedorite ce degradează bateria.

Soluția inspirată din natură

Cercetătorii de la Institutul Max Planck au identificat o soluție inovatoare: utilizarea unui nanomaterial obținut din linalool și sulf pentru a stabiliza bateria. „Este fascinant să proiectăm baterii viitoare folosind ceva ce crește în grădinile noastre”, afirmă Paolo Giusto, lider de grup în cadrul institutului.

Această descoperire permite închiderea polisulfurilor într-o structură de carbon, prevenind astfel degradarea anodului și extinzând durata de viață a bateriilor. „Creăm un nanomaterial stabil și dens din linalool și sulf, obținând astfel baterii mai durabile și cu o densitate energetică mai mare decât cele disponibile astăzi”, explică cercetătorul Evgeny Senokos.

Impactul tehnologiei asupra viitorului energetic

Dacă această tehnologie poate fi aplicată la scară largă, impactul asupra tranziției energetice ar putea fi semnificativ. Bateriile sodiu-sulf îmbunătățite cu materialul derivat din lavandă ar putea deveni o alternativă viabilă și sustenabilă pentru stocarea energiei regenerabile, reducând în același timp dependența de litiu, un material costisitor și greu accesibil.

Această inovație demonstrează încă o dată că natura poate oferi soluții neașteptate la probleme complexe, iar cercetarea continuă să transforme resursele obișnuite în tehnologii revoluționare.

Din cauza producției reduse de baterii, UE ar putea fi nevoită să amâne interdicția de vânzare a vehiculelor cu motor termic – raport ECA

Razvan — Wed, 09 Aug 2023 05:19:52 +0000

Un raport al Curții Europene de Conturi (ECA) arată că Uniunea Europeană riscă să rămână în urmă în eforturile sale de a deveni un motor al sectorului bateriilor la nivel mondial.

Oficialii Curții Europene de Conturi (ECA) au publicat un raport care concluzionează că „politica industrială a UE a fost promovată în mod eficace în ultimii ani. Accesul la materii prime rămâne însă un impediment major, alături de costurile în creștere și de competiția mondială acerbă. Prin urmare, eforturile UE de a-și dezvolta capacitatea de producție de baterii ar putea fi insuficiente pentru a face față unei cereri tot mai mari, ceea ce înseamnă că UE riscă să nu își atingă obiectivul stabilit pentru 2035 de a ajunge la emisii zero”.

Mai exact, conform raportului ECA, cum aproape unu din cinci autoturisme noi înregistrate în UE în 2021 se încărcau la o priză electrică (BEV + HEV), iar vânzarea de mașini noi alimentate cu benzină și motorină urmează să fie interzisă începând din 2035, bateriile au devenit un imperativ strategic pentru UE.

Dar, în opinia ECA, industria bateriilor în Europa a rămas în urma concurenților săi mondiali, în special China, care acoperă circa 76% din capacitatea de producție mondială. În intenția de a resuscita eforturile UE de a deveni un motor al industriei bateriilor la nivel mondial, Comisia Europeană a publicat în 2018 un plan de acțiune strategic privind bateriile. De asemenea, Comisia a instituit, în mare parte, cele mai importante instrumente din acest plan în sprijinul sectorului, asigurând inclusiv conducerea strategică, legislația și finanțarea necesare.

În perioada 2014 – 2020, industria bateriilor a primit granturi și garanții pentru împrumuturi din partea UE în valoare de cel puțin 1,7 miliarde de euro, care se adaugă la ajutoarele de stat în valoare de până la șase miliarde de euro autorizate între 2019 și 2021, în principal în Germania, Franța și Italia. Auditorii au constatat însă că executivul european (CE) nu dispune de o imagine de ansamblu asupra sprijinului public total acordat industriei, ceea ce îi limitează capacitatea de a asigura o coordonare și o direcționare adecvate.

Capacitatea de producție a bateriilor a UE se află într-o dezvoltare rapidă și, conform unor estimări, ar putea crește de la 44 GWh în 2020 până la 1.200 GWh în 2030. Dacă obiectivul de 1.200 GWh ar fi atins, până la 16 milioane de mașini electrice ar putea fi echipate cu baterii de câte 75 kWh. Auditorii Curții Europene de Conturi consideră totuși că această previziune nu este în niciun fel garantată și poate fi periclitată de factori geopolitici și economici.

În primul rând, producătorii de baterii ar putea abandona UE în favoarea altor regiuni, în special SUA, care le oferă stimulente puternice. Spre deosebire de UE, SUA subvenționează în mod direct producția de minerale și de baterii, precum și achiziționarea de vehicule electrice, atât timp cât acestea și componentele acestora sunt fabricate în această țară.

În al doilea rând, UE este deosebit de dependentă de importuri de materii prime, în special din câteva țări cu care nu are încheiate acorduri comerciale: 87% din importurile sale de litiu brut provin din Australia, 80% din cele de mangan provin din Africa de Sud și din Gabon, 68% din cele de cobalt brut provin din Republica Democratică Congo și 40% din importurile de grafit natural brut provin din China.

Deși Europa deține mai multe rezerve miniere, perioada de timp de la descoperire până la producție este de cel puțin 12 – 16 ani, notează ECA, ceea ce face ca Uniunii Europene să îi fie imposibil să răspundă rapid la creșterea cererii. Or, acordurile contractuale curente asigură aprovizionarea cu materii prime în general doar pentru doi până la trei ani de producție la termen. În luna martie a anului curent, Comisia Europeană a înaintat o propunere privind materiile prime critice ca răspuns la această situație, observă auditorii.

În al treilea rând, competitivitatea producției de baterii a UE ar putea fi pusă în pericol de prețurile în creștere la materii prime și la energie. La sfârșitul anului 2020, costul unui ansamblu de baterii (200 de euro/kWh) era mai mult decât dublul valorii-țintă planificate. În ultimii doi ani, prețul nichelului a crescut cu peste 70%, iar cel al litiului cu 870%.

Strategie neclară a UE

Auditorii critică totodată lipsa de ținte cuantificate și încadrate în timp. Se preconizează că aproximativ 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în funcțiune pe drumurile europene în 2030 și că, eventual, aproape toate înmatriculările noi începând din 2035 vor fi vehicule electrice cu baterii. Strategia actuală a UE privind bateriile nu evaluează însă capacitatea industriei bateriilor de a face față unei astfel de cereri.

„UE nu trebuie să ajungă cu bateriile într-o poziție de dependență așa cum s-a întâmplat cu gazele naturale. Este în joc suveranitatea sa economică. Prin planul său de a înceta vânzarea de mașini noi alimentate cu benzină și motorină până în 2035, UE pariază enorm pe baterii. Dar este posibil să întâmpine probleme din perspectiva accesului la materii prime, a atractivității pentru investitori și a costurilor”, consideră Annemie Turtelboom, membra Curții Europene de Conturi.

Per ansamblu, auditorii avertizează cu privire la două posibile cele mai pesimiste scenarii în cazul în care capacitatea de producție de baterii a UE nu va crește pe măsura previziunilor.

În primul scenariu, UE ar putea fi nevoită să amâne interdicția de vânzare a vehiculelor cu motor cu ardere internă după 2035, nereușind astfel să își atingă obiectivele privind neutralitatea în materie de emisii de dioxid de carbon.

În al doilea scenariu, UE nu ar avea de ales decât să depindă puternic de baterii și de vehicule electrice fabricate în afara sa, în detrimentul industriei europene a autovehiculelor și a forței de muncă din acest sector, pentru a putea ajunge la un parc de vehicule cu emisii zero până în 2035.

Puține puncte de încărcare

În 2021, Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport pe tema infrastructurii de încărcare europene pentru vehicule electrice, în care s-a concluzionat că UE este încă departe de a atinge ținta din Pactul verde de un milion de puncte de încărcare până în 2025 și nu dispune de o foaie de parcurs strategică globală pentru electromobilitate.

Un semnal de alarmă în acest sens este evidențiat și de VDA (Asociația Germană a Industriei Auto) care consideră că încă există prea puține opțiuni publice de încărcare pentru șoferii de vehicule electrice.

Hildegard Müller, președinte VDA este de părere că obiectivele Germaniei, dar și ale UE sunt „depășite din punct de vedere tehnic”.

„Pentru a atinge obiectivul care a fost stabilit (n.n. – 1 milion doar în Germania până în 2030), rata de expansiune din ultimele douăsprezece luni ar trebui să fie de patru ori mai mare”, consideră Hildegard Müller care notează și că, în prezent, în Germania există doar circa 90.000 de puncte publice de încărcare.

Ea ia însă în calcul și faptul că noile stații instalate sunt tot mai performante, oferind viteze mai mari de încărcare. Astfel, la o stație de încărcare ar putea fi încărcate semnificativ mai multe vehicule pe zi decât înainte.

Aceste două teme – viteza redusă de dezvoltare a unităților de producție pentru baterii și stațiile de încărcare insuficiente – pot frâna major expansiunea transportului „verde” în Europa și chiar pot periclita obiectivul UE de a permite doar comercializarea de vehicule electrice începând cu 2035.

Sursă.

Li-Cycle deschide cel mai mare centru de reciclare a bateriilor litiu-ion din Europa

Razvan — Thu, 03 Aug 2023 23:18:19 +0000

Când vine vorba de deschiderea drumului pentru practici durabile, Li-Cycle, un jucător de frunte în domeniul reciclării bateriilor pentru vehicule electrice, continuă să depășească așteptările. Bazându-se pe reputația sa de pionier în America de Nord, compania cu sediul în Toronto a inaugurat recent primul său centru european de reciclare a bateriilor în Magdeburg, Germania. Aceasta a stârnit un interes și un entuziasm deosebit în sectoarele sustenabilității și al automobilelor.

Denumită „Spoke” în jargonul Li-Cycle, instalația nou înființată din Magdeburg se întinde pe o suprafață impresionantă de 20.000 de metri pătrați. Prima dintre liniile sale principale de procesare este acum funcțională, având capacitatea de a procesa pachete complete de baterii pentru vehicule electrice, în timp ce o a doua linie, care urmează să intre în funcțiune în cursul acestui an, va crește semnificativ capacitatea de procesare.

În ceea ce privește cifrele, fiecare linie are potențialul de a manipula până la 10.000 de tone de material pentru baterii litiu-ion pe an. În plus, compania a sugerat că are în pregătire o capacitate auxiliară suplimentară de 10.000 de tone. În cazul unei implementări reușite, Magdeburg Spoke va atinge o capacitate totală uimitoare de 30 000 de tone pe an, asigurându-și poziția printre cele mai mari instalații de acest tip din Europa.

Având deja patru Spoke-uri operaționale în Canada și Statele Unite, Li-Cycle și-a extins în mod semnificativ amprenta globală prin adăugarea Spoke-ului din Magdeburg. Cu acest nou centru european, capacitatea totală de procesare a inputurilor pentru companie ar putea ajunge la 81.000 de tone de material pentru baterii litiu-ion pe an.

Spoke-urile Li-Cycle sunt concepute pentru a produce un produs intermediar cunoscut sub numele de „masă neagră”, o comoară de materiale valoroase pentru baterii, inclusiv litiu, nichel și cobalt. Această masă neagră este prelucrată în continuare în viitoarele instalații „Hub” ale Li-Cycle în produse finale de calitate pentru baterii, gata să fie reintegrate în circuitul de fabricație a bateriilor.

În prezent în construcție, prima instalație Hub planificată de companie din Rochester, care a obținut un împrumut substanțial de 349 milioane de dolari de la Departamentul de Energie al SUA, se preconizează că va fi operațională în cursul acestui an. Dar ambiția nu se oprește aici. Li-Cycle, în cadrul unui joint-venture 50/50 cu Glencore, o mare companie minieră elvețiană, plănuiește să transforme o parte dintr-un complex metalurgic existent în Portovesme, Italia, în ceea ce se numește provizoriu Portovesme Hub.

În cazul în care va primi undă verde, după finalizarea unor studii de fezabilitate extinse, proiectul Portovesme ar putea deveni una dintre cele mai mari surse de litiu, nichel și cobalt reciclat pentru baterii din Europa. Așadar, în timp ce piața vehiculelor electrice continuă să crească, inițiative ca acestea asigură că aceasta o face în mod durabil. Așadar, da, viitorul este electric, dar, datorită Li-Cycle, este și reciclat.

Prin intermediul. Sursa.