baterii – apers

Prime Batteries, singurul producător român de baterii, a intrat în clasamentul global Tier 1 al BloombergNEF

Razvan — Fri, 06 Feb 2026 08:38:12 +0000

Compania românească Prime Batteries a fost inclusă pentru prima dată în lista celor mai buni producători mondiali de echipamente de stocare a energiei, realizată de BloombergNEF (BNEF). Anunțul a fost făcut public la sfârșitul lunii ianuarie 2026, odată cu publicarea clasamentului Tier 1 pentru primul trimestru al anului.

Clasamentul BNEF este unul dintre cele mai apreciate instrumente de evaluare din industria sistemelor de stocare a energiei. Companiile sunt selectate pe baza unor criterii riguroase: capacitatea de a livra proiecte la scară largă, soliditatea financiară, performanța tehnologică și experiența internațională. O poziție în acest top înseamnă, de fapt, acces mai ușor la finanțări și parteneriate globale, pentru că băncile și fondurile de investiții folosesc această listă atunci când decid ce jucători sunt suficient de serioși pentru a susține proiecte majore.

Prime Batteries a început producția de baterii în 2016 la Cernica, județul Ilfov. Un moment important în dezvoltarea companiei a fost intrarea în acționariat, în 2022, a EIT InnoEnergy – organism susținut de Institutul European de Inovare și Tehnologie. Recent, fondul german de investiții T2Y Capital a devenit și el acționar. Conform datelor publice, compania a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 276 de milioane de lei, în creștere cu 34%, și un profit net de 51 de milioane de lei, cu 20% mai mult decât în anul precedent. Fondatorii Adrian Polec și Vicențiu Ciobanu păstrează controlul asupra companiei.

La sfârșitul anului trecut, Prime Batteries a anunțat înființarea unui joint-venture cu compania sud-coreeană Top Material, specializată în producția de material activ pentru baterii. Unitatea de producție este localizată în Coreea de Sud, ceea ce reprezintă o premieră pentru o companie românească din acest domeniu. Top Material este deja acționar minoritar în Prime Batteries, cu un pachet de 2,17%.

Clasamentul publicat de BloombergNEF pentru primul trimestru al anului 2026 include 59 de companii la nivel global. Dintre acestea, 49 sunt chineze, ceea ce reprezintă peste 83% din total. Prime Batteries este singurul producător din România prezent pe listă și unul dintre cele zece nume din afara Chinei, alături de companii precum Tesla (SUA), Fluence (SUA), LG新能源 (Coreea de Sud), Saft (Franța) sau Wartsila (Finlanda).

Prezența în acest clasament nu este doar o confirmare a calității tehnice, ci și un semnal că un jucător român poate concura în industrii grele, dominate de asiatici și americani. În timp ce piața globală de stocare a energiei crește exploziv, iar producătorii chinezi își consolidează pozițiile, includerea Prime Batteries în lista BNEF arată că există loc și pentru companii din regiuni mai puțin cunoscute în acest domeniu.

Pentru România, această recunoaștere vine într-un moment în care întreaga Europă încearcă să-și construiască lanțuri proprii de producție pentru baterii și stocare. În timp ce Vestul continentului se bazează pe gigafabrici finanțate de stat, în Est, companii precum Prime Batteries își croiesc drum singure, cu parteneri asiatici și strategii realiste.

Nova Power & Gas finalizează cea mai mare instalație de stocare a energiei din România

Razvan — Mon, 10 Nov 2025 08:04:04 +0000

România se află într-un moment rar în care infrastructura energetică face un salt vizibil, concret și măsurabil. Luna viitoare, Nova Power & Gas, companie a grupului românesc E-INFRA, finalizează și pune în operare cel mai mare proiect de stocare a energiei electrice în baterii construit până acum în țară: instalația de la Florești, județul Cluj, cu o capacitate de 200 MW putere și 400 MWh energie stocată. Este un pas care nu doar ridică standardele pieței locale, ci și dublează – practic instantaneu – capacitatea totală de stocare existentă în România.

Într-o piață în care dezechilibrele de rețea au devenit constante, iar integrarea surselor regenerabile pune tot mai multă presiune pe sistem, o astfel de investiție schimbă dinamica. Directorul general al Nova Power & Gas a sintetizat limpede: proiectul oferă stabilitate, permite intervenții rapide la variațiile de consum și acoperă golurile inevitabile într-o rețea care trebuie să gestioneze energie produsă intermitent.

Instalația de la Florești nu a apărut peste noapte. A fost planificată cu mult timp în urmă, a primit autorizația de înființare în luna iulie și a rămas aliniată la calendarul stabilit – un lucru rar pentru proiecte de asemenea dimensiune în România. Proiectul este dezvoltat prin compania Nova H și reprezintă atât o demonstrație de execuție, cât și o declarație de intenție: România poate să construiască infrastructură energetică modernă, de anvergură, cu capital și management local.

În acest moment, capacitatea operațională de stocare în baterii din România se învârte în jurul valorii de 440 MWh. Instalația de la Florești, singură, adaugă încă 400 MWh. Este un salt de proporții pe o piață care, până acum un an, rămânea în urmă față de tendințele europene. Stocarea nu este doar un „accesoriu verde”, ci o piesă esențială în echilibrul sistemului energetic: fără ea, rețeaua este vulnerabilă la fluctuațiile masive ale producției solare și eoliene.

Proiectul de la Florești vine exact în acest punct critic. Cu 200 MW de putere disponibilă instantaneu, sistemul poate interveni agresiv în momentele în care consumul crește brusc sau producția scade neplanificat. Pentru operatorul de transport, pentru furnizori și pentru consumatori, acest lucru înseamnă o rețea mai stabilă, mai predictibilă și mai puțin expusă la întreruperi sau ajustări severe de piață. Practic, instalația funcționează ca o pernă de amortizare între muncă brută a producției și finețea distribuției.

Integrată în ecosistemul E-INFRA, Nova Power & Gas deja s-a profilat ca unul dintre liderii pieței naționale în zona de stocare. În prezent operează proiecte care depășesc 200 MWh, iar odată cu Florești va depăși pragul de 600 MWh în infrastructură tip BESS (Battery Energy Storage System). Această poziție nu este întâmplătoare. Compania are în dezvoltare și proiecte adiționale: până în 2028, planul include 600 MW putere instalată în baterii, 1.200 MWh capacitate de stocare și două centrale pe gaz de 150 MW, respectiv 200 MW, menite să ofere flexibilitate rețelei pe termen lung.

Desigur, proiectele de acest tip nu sunt lipsite de provocări. Costurile de implementare, prețul tehnologiilor de baterii, logistica și lanțurile de aprovizionare, reglementările în schimbare – toate pot deveni variabile instabile. Dar ceea ce contează este execuția concretă. Faptul că instalația de la Florești este finalizată în termen și va funcționa în decembrie arată o direcție clară: România poate să implementeze infrastructură de stocare la scară largă, nu doar pe hârtie.

Stocarea energiei a devenit, global, cheia tranziției energetice. Fără baterii, sursele regenerabile sunt dependente de vreme și rămân greu de integrat în rețele inflexibile. Cu baterii, sistemul primește elasticitate și poate absorbi vârfuri și căderi de producție cu minimă perturbare. Instalația de la Florești oferă exact această elasticitate de care România avea nevoie. Înseamnă atât mai multă siguranță energetică, cât și un mediu favorabil pentru investiții viitoare în regenerabile.

La nivel local, impactul economic nu este neglijabil. Proiectul aduce investiții, locuri de muncă și consolidarea unui ecosistem industrial în Cluj – un județ deja bine ancorat pe harta energetică națională. Dar dincolo de aceste beneficii imediate, contează mesajul: România intră în liga statelor care tratează stocarea nu ca pe o „opțiune”, ci ca pe un pilon esențial al rețelei.

Într-un sistem energetic încă expus dezechilibrelor, instalația de la Florești oferă exact ce lipsea: tampon, control, flexibilitate și stabilitate. Este o investiție masivă, construită local, la standarde moderne. Dacă restul pieței continuă în aceeași direcție, România poate ajunge, în următorii ani, un exemplu regional în ceea ce privește integrarea optimă dintre regenerabile și stocare.

Viitorul apropiat arată altfel cu 400 MWh în plus. Iar când acești 400 MWh sunt livrați de o companie românească, într-un proiect gestionat coerent și punctual, schimbarea devine vizibilă, reală și palpabilă. Sistemul energetic național capătă o piesă nouă, robustă, care nu doar promite, ci livrează.

Prime Batteries Technology își extinde capacitatea de producție: investiție de 800 de milioane de euro pentru 6 GWh

Razvan — Mon, 03 Mar 2025 08:00:13 +0000

Prime Batteries Technology, unul dintre cei mai importanți producători de baterii din România, își continuă planurile ambițioase de expansiune. Adrian Polec, fondatorul companiei, a anunțat în cadrul ZF Power Summit că investiția pentru creșterea capacității de producție la 8,3 GWh este în plină desfășurare, având deja comandate utilajele necesare pentru noile linii de producție.

O investiție strategică în România

Capacitatea actuală a fabricii Prime Batteries Technology este de 2,3 GWh, însă compania va adăuga încă 6 GWh până la sfârșitul anului 2026. Noua unitate de producție va fi construită la doar 150 de metri distanță de actuala fabrică din Cernica, pentru a optimiza fluxurile operaționale și logistica.

Extinderea reprezintă o investiție majoră, de aproximativ 800 de milioane de euro, în comparație cu cei 250 de milioane de euro investiți până acum. Planurile sunt susținute atât din resurse proprii, cât și prin atragerea de investitori. „Încercăm să facem cât mai mult din resurse proprii, dar am luat lângă noi și investitori. În următoarele luni vor mai apărea câteva anunțuri”, a declarat Adrian Polec.

Independență față de China: un obiectiv ambițios

Unul dintre obiectivele strategice ale Prime Batteries Technology este reducerea dependenței de China în procesul de fabricație a unităților de stocare a energiei. Conform declarațiilor lui Polec, compania poate produce deja baterii utilizând exclusiv materiale provenite din Europa, deși acest lucru implică un cost suplimentar de 6-8% față de varianta în care ar apela la furnizori din Coreea de Sud și Japonia.

„Noi nu folosim produse din China. Încercăm să integrăm cât mai mult pe orizontală ce putem din România. Avem vopsitorii, avem parte de componente metalice, din păcate nu materiale cu valoare adăugată mare, dar încercăm în continuare să dezvoltăm acest aspect”, a explicat Polec.

Apel către industria românească

Pentru a crește gradul de integrare locală, fondatorul Prime Batteries Technology a lansat o provocare către industria românească, subliniind nevoia unor materiale esențiale care să fie produse pe plan intern.

„Ar fi ideal să avem în România folie de aluminiu. Ar fi ideal ca Alro Slatina să producă așa ceva, am fi primul client”, a transmis Polec, evidențiind astfel o oportunitate strategică pentru dezvoltarea industriei locale.

România, un jucător tot mai important în industria bateriilor

Parteneriatul cu EIT InnoEnergy, entitate susținută de Uniunea Europeană prin Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), consolidează poziția Prime Batteries Technology ca un jucător cheie pe piața europeană a stocării energiei. Creșterea capacității de producție și orientarea spre independență față de furnizorii asiatici sunt pași importanți pentru dezvoltarea unei industrii autohtone puternice în acest domeniu.

Prin această expansiune, Prime Batteries Technology nu doar că își asigură un loc în prima linie a inovației europene în materie de baterii, dar contribuie și la dezvoltarea unei infrastructuri energetice mai sustenabile și mai autonome în România.

Adrian Polec: Europa, vulnerabilă în fața dependenței de tehnologia chineză

Razvan — Wed, 26 Feb 2025 08:00:34 +0000

Camerele de supraveghere și invertoarele din China domină piața europeană, iar acest lucru creează riscuri majore de securitate, avertizează Adrian Polec, proprietarul Prime Batteries Technology. La Conferința de Securitate de la München, el a subliniat necesitatea relocării producției acestor echipamente în Europa pentru a reduce dependența de statul asiatic.

Dependența Europei de tehnologia chineză, un risc major de securitate

Majoritatea camerelor de supraveghere și invertoarelor utilizate în Europa sunt produse în China, iar acest lucru ridică serioase probleme de securitate. Statul chinez are acces la datele transmise de aceste dispozitive, ceea ce poate genera riscuri semnificative, a declarat Adrian Polec, proprietarul Prime Batteries Technology, în cadrul ZF Power Summit.

„În momentul de față, majoritatea invertoarelor provin din China și încercăm să relocăm producția acestora în Europa. Este însă foarte complicat să nu depinzi de China. Imaginați-vă ce ar însemna ca un milion de invertoare să se oprească simultan în cazul unui conflict. Nu am mai avea curent”, a explicat Polec.

Camerele de supraveghere – o vulnerabilitate ignorată

Pe lângă invertoare, camerele de supraveghere reprezintă o altă zonă sensibilă. „Majoritatea sunt fabricate în China și, pentru a le conecta la rețea, trebuie să treci printr-un portal chinezesc. În acel moment, ei au acces la toate datele. Pot vedea în timp real ce vedem noi pe telefon”, a avertizat Polec.

Acesta a dat exemplul Parlamentului European, care a interzis utilizarea echipamentelor Hikvision după ce s-a constatat că datele transmise de acestea puteau oferi informații despre dezbaterile legislative și despre persoanele implicate.

Statul chinez susține industria cu subvenții masive

Un alt aspect discutat la Conferința de Securitate de la München a fost strategia Chinei de a domina piața globală a tehnologiei prin subvenții masive. „China oferă subvenții de export și cercetare-dezvoltare de până la 40% pentru anumite produse, ceea ce le permite să fie mai ieftine decât cele fabricate de companii precum Panasonic, Sony sau Bosch”, a explicat Polec.

Aceste subvenții nu doar că fac produsele chinezești mai accesibile, dar oferă și un avantaj geostrategic uriaș statului asiatic, permițându-i să controleze infrastructura critică din alte țări.

Riscuri și în domeniul bateriilor și al securității cibernetice

Polec a adus în discuție și un incident recent din SUA, unde bateriile instalate la una dintre cele mai mari baze militare ale marinei americane au fost demontate după ce au apărut suspiciuni că informațiile colectate de acestea au fost transmise către China.

„Același risc există și în Europa, unde depindem de baterii și tehnologii de stocare a energiei importate din China. Securitatea cibernetică devine un subiect esențial în această ecuație”, a mai spus omul de afaceri.

Prime Batteries își extinde capacitatea de producție

În acest context, Prime Batteries Technology își continuă planurile de extindere. În prezent, fabrica din Cernica are o capacitate de producție de 2,3 GWh, dar compania investește 800 de milioane de euro pentru a construi o nouă unitate de 6 GWh, care va fi finalizată la sfârșitul anului viitor.

„Dacă am avea o producție de 10 GWh, am vinde totul într-o lună, având în vedere cererea imensă din Europa. Problema este capacitatea de producție”, a concluzionat Polec.

În prezent, Europa are doar șapte fabrici de producție a bateriilor electrice, iar nevoia de independență față de tehnologia chineză devine tot mai urgentă.

Prime Batteries Technology extinde producția și propune reciclarea bateriilor ca strategie europeană

Razvan — Tue, 25 Feb 2025 08:00:51 +0000

Prime Batteries Technology, singurul producător de baterii din România, își extinde capacitatea de producție la 2,3 GWh în 2024. Adrian Polec, președintele companiei, atrage atenția asupra penuriei de materii prime pentru baterii în Europa și subliniază necesitatea reciclării pentru reducerea dependenței de importuri.

Creștere spectaculoasă a producției de baterii în România

Prime Batteries Technology, compania românească specializată în producția de baterii, va ajunge anul acesta la o capacitate de producție de 2,3 GWh în unitatea sa de la Cernica, Ilfov. Aceasta reprezintă o creștere de peste zece ori față de capacitatea inițială și face ca investiția să fie unică în sud-estul Europei.

Conform datelor publicate de companie, această expansiune reflectă o tendință globală de accelerare a producției de baterii pentru a susține tranziția energetică și electrificarea industriei auto.

Adrian Polec: „Europa trebuie să păstreze materiile prime în circuitul său economic”

Adrian Polec, președintele Prime Batteries Technology, avertizează asupra deficitului de materii prime necesare producției de baterii în Europa. Deși compania achiziționează materiale din surse globale, Polec consideră că este o greșeală ca metalele esențiale să părăsească piața europeană.

„Europa se confruntă cu o penurie de materii prime pentru producția de baterii. Noi le achiziționăm global, le integrăm în economia noastră, dar a lăsa aceste materii prime să părăsească piața unică este o greșeală. Ele pot fi reciclate și astfel Europa va deveni mai puțin dependentă de importuri,” a declarat Polec în cadrul unei reuniuni de nivel înalt la Bruxelles, axată pe strategia de dezvoltare a industriei auto și a materiilor prime critice.

Reciclarea bateriilor, o soluție pentru securitatea energetică europeană

Polec susține că Europa ar trebui să dezvolte un lanț industrial integrat, care să includă atât producția, cât și reciclarea bateriilor. Un astfel de sistem ar permite conservarea valorii adăugate și ar reduce vulnerabilitatea față de furnizorii externi.

„Un sistem complet de producție și reciclare ar conserva valoarea adăugată, reduce dependența de furnizori externi și ne-ar crește competitivitatea,” a explicat acesta.

Prime Batteries Technology a fost, de altfel, singura companie românească prezentă la Conferința de Securitate de la München, unde s-a discutat despre viitorul sectorului energetic și necesitatea unei strategii unitare la nivel european.

Pe măsură ce cererea globală de baterii continuă să crească, reciclarea și reutilizarea materiilor prime devin esențiale pentru securitatea economică a Uniunii Europene. Prime Batteries Technology pare pregătită să joace un rol-cheie în această transformare.

Lavanda, secretul bateriilor viitorului? Cercetătorii dezvoltă o soluție inovatoare

Razvan — Tue, 21 Jan 2025 08:00:05 +0000

O echipă de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Coloizi și Interfețe din Germania a descoperit o metodă revoluționară pentru îmbunătățirea bateriilor sodiu-sulf, esențiale în stocarea energiei regenerabile. Folosind linalool, componenta principală a uleiului de lavandă, în combinație cu sulf, specialiștii au creat un material care ar putea face aceste baterii mai durabile și mai eficiente.

Stocarea energiei, provocarea tranziției energetice

Pe măsură ce lumea își intensifică eforturile de a renunța la combustibilii fosili și de a adopta surse regenerabile, problema stocării energiei devine tot mai presantă. Energia solară și eoliană sunt fluctuante, ceea ce înseamnă că surplusul generat trebuie stocat pentru a fi utilizat ulterior. Bateriile mari sunt una dintre cele mai viabile soluții, iar bateriile sodiu-sulf oferă avantaje semnificative față de cele pe bază de litiu, în special pentru stocarea staționară.

Cu toate acestea, bateriile sodiu-sulf întâmpină o problemă majoră: capacitatea lor de stocare scade rapid după doar câteva cicluri de încărcare. Acest fenomen este cauzat de migrarea sulfurului („sulfur shuttling”), prin care polisulfurile formate la catod se deplasează către anod, unde provoacă reacții chimice nedorite ce degradează bateria.

Soluția inspirată din natură

Cercetătorii de la Institutul Max Planck au identificat o soluție inovatoare: utilizarea unui nanomaterial obținut din linalool și sulf pentru a stabiliza bateria. „Este fascinant să proiectăm baterii viitoare folosind ceva ce crește în grădinile noastre”, afirmă Paolo Giusto, lider de grup în cadrul institutului.

Această descoperire permite închiderea polisulfurilor într-o structură de carbon, prevenind astfel degradarea anodului și extinzând durata de viață a bateriilor. „Creăm un nanomaterial stabil și dens din linalool și sulf, obținând astfel baterii mai durabile și cu o densitate energetică mai mare decât cele disponibile astăzi”, explică cercetătorul Evgeny Senokos.

Impactul tehnologiei asupra viitorului energetic

Dacă această tehnologie poate fi aplicată la scară largă, impactul asupra tranziției energetice ar putea fi semnificativ. Bateriile sodiu-sulf îmbunătățite cu materialul derivat din lavandă ar putea deveni o alternativă viabilă și sustenabilă pentru stocarea energiei regenerabile, reducând în același timp dependența de litiu, un material costisitor și greu accesibil.

Această inovație demonstrează încă o dată că natura poate oferi soluții neașteptate la probleme complexe, iar cercetarea continuă să transforme resursele obișnuite în tehnologii revoluționare.

Din cauza producției reduse de baterii, UE ar putea fi nevoită să amâne interdicția de vânzare a vehiculelor cu motor termic – raport ECA

Razvan — Wed, 09 Aug 2023 05:19:52 +0000

Un raport al Curții Europene de Conturi (ECA) arată că Uniunea Europeană riscă să rămână în urmă în eforturile sale de a deveni un motor al sectorului bateriilor la nivel mondial.

Oficialii Curții Europene de Conturi (ECA) au publicat un raport care concluzionează că „politica industrială a UE a fost promovată în mod eficace în ultimii ani. Accesul la materii prime rămâne însă un impediment major, alături de costurile în creștere și de competiția mondială acerbă. Prin urmare, eforturile UE de a-și dezvolta capacitatea de producție de baterii ar putea fi insuficiente pentru a face față unei cereri tot mai mari, ceea ce înseamnă că UE riscă să nu își atingă obiectivul stabilit pentru 2035 de a ajunge la emisii zero”.

Mai exact, conform raportului ECA, cum aproape unu din cinci autoturisme noi înregistrate în UE în 2021 se încărcau la o priză electrică (BEV + HEV), iar vânzarea de mașini noi alimentate cu benzină și motorină urmează să fie interzisă începând din 2035, bateriile au devenit un imperativ strategic pentru UE.

Dar, în opinia ECA, industria bateriilor în Europa a rămas în urma concurenților săi mondiali, în special China, care acoperă circa 76% din capacitatea de producție mondială. În intenția de a resuscita eforturile UE de a deveni un motor al industriei bateriilor la nivel mondial, Comisia Europeană a publicat în 2018 un plan de acțiune strategic privind bateriile. De asemenea, Comisia a instituit, în mare parte, cele mai importante instrumente din acest plan în sprijinul sectorului, asigurând inclusiv conducerea strategică, legislația și finanțarea necesare.

În perioada 2014 – 2020, industria bateriilor a primit granturi și garanții pentru împrumuturi din partea UE în valoare de cel puțin 1,7 miliarde de euro, care se adaugă la ajutoarele de stat în valoare de până la șase miliarde de euro autorizate între 2019 și 2021, în principal în Germania, Franța și Italia. Auditorii au constatat însă că executivul european (CE) nu dispune de o imagine de ansamblu asupra sprijinului public total acordat industriei, ceea ce îi limitează capacitatea de a asigura o coordonare și o direcționare adecvate.

Capacitatea de producție a bateriilor a UE se află într-o dezvoltare rapidă și, conform unor estimări, ar putea crește de la 44 GWh în 2020 până la 1.200 GWh în 2030. Dacă obiectivul de 1.200 GWh ar fi atins, până la 16 milioane de mașini electrice ar putea fi echipate cu baterii de câte 75 kWh. Auditorii Curții Europene de Conturi consideră totuși că această previziune nu este în niciun fel garantată și poate fi periclitată de factori geopolitici și economici.

În primul rând, producătorii de baterii ar putea abandona UE în favoarea altor regiuni, în special SUA, care le oferă stimulente puternice. Spre deosebire de UE, SUA subvenționează în mod direct producția de minerale și de baterii, precum și achiziționarea de vehicule electrice, atât timp cât acestea și componentele acestora sunt fabricate în această țară.

În al doilea rând, UE este deosebit de dependentă de importuri de materii prime, în special din câteva țări cu care nu are încheiate acorduri comerciale: 87% din importurile sale de litiu brut provin din Australia, 80% din cele de mangan provin din Africa de Sud și din Gabon, 68% din cele de cobalt brut provin din Republica Democratică Congo și 40% din importurile de grafit natural brut provin din China.

Deși Europa deține mai multe rezerve miniere, perioada de timp de la descoperire până la producție este de cel puțin 12 – 16 ani, notează ECA, ceea ce face ca Uniunii Europene să îi fie imposibil să răspundă rapid la creșterea cererii. Or, acordurile contractuale curente asigură aprovizionarea cu materii prime în general doar pentru doi până la trei ani de producție la termen. În luna martie a anului curent, Comisia Europeană a înaintat o propunere privind materiile prime critice ca răspuns la această situație, observă auditorii.

În al treilea rând, competitivitatea producției de baterii a UE ar putea fi pusă în pericol de prețurile în creștere la materii prime și la energie. La sfârșitul anului 2020, costul unui ansamblu de baterii (200 de euro/kWh) era mai mult decât dublul valorii-țintă planificate. În ultimii doi ani, prețul nichelului a crescut cu peste 70%, iar cel al litiului cu 870%.

Strategie neclară a UE

Auditorii critică totodată lipsa de ținte cuantificate și încadrate în timp. Se preconizează că aproximativ 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în funcțiune pe drumurile europene în 2030 și că, eventual, aproape toate înmatriculările noi începând din 2035 vor fi vehicule electrice cu baterii. Strategia actuală a UE privind bateriile nu evaluează însă capacitatea industriei bateriilor de a face față unei astfel de cereri.

„UE nu trebuie să ajungă cu bateriile într-o poziție de dependență așa cum s-a întâmplat cu gazele naturale. Este în joc suveranitatea sa economică. Prin planul său de a înceta vânzarea de mașini noi alimentate cu benzină și motorină până în 2035, UE pariază enorm pe baterii. Dar este posibil să întâmpine probleme din perspectiva accesului la materii prime, a atractivității pentru investitori și a costurilor”, consideră Annemie Turtelboom, membra Curții Europene de Conturi.

Per ansamblu, auditorii avertizează cu privire la două posibile cele mai pesimiste scenarii în cazul în care capacitatea de producție de baterii a UE nu va crește pe măsura previziunilor.

În primul scenariu, UE ar putea fi nevoită să amâne interdicția de vânzare a vehiculelor cu motor cu ardere internă după 2035, nereușind astfel să își atingă obiectivele privind neutralitatea în materie de emisii de dioxid de carbon.

În al doilea scenariu, UE nu ar avea de ales decât să depindă puternic de baterii și de vehicule electrice fabricate în afara sa, în detrimentul industriei europene a autovehiculelor și a forței de muncă din acest sector, pentru a putea ajunge la un parc de vehicule cu emisii zero până în 2035.

Puține puncte de încărcare

În 2021, Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport pe tema infrastructurii de încărcare europene pentru vehicule electrice, în care s-a concluzionat că UE este încă departe de a atinge ținta din Pactul verde de un milion de puncte de încărcare până în 2025 și nu dispune de o foaie de parcurs strategică globală pentru electromobilitate.

Un semnal de alarmă în acest sens este evidențiat și de VDA (Asociația Germană a Industriei Auto) care consideră că încă există prea puține opțiuni publice de încărcare pentru șoferii de vehicule electrice.

Hildegard Müller, președinte VDA este de părere că obiectivele Germaniei, dar și ale UE sunt „depășite din punct de vedere tehnic”.

„Pentru a atinge obiectivul care a fost stabilit (n.n. – 1 milion doar în Germania până în 2030), rata de expansiune din ultimele douăsprezece luni ar trebui să fie de patru ori mai mare”, consideră Hildegard Müller care notează și că, în prezent, în Germania există doar circa 90.000 de puncte publice de încărcare.

Ea ia însă în calcul și faptul că noile stații instalate sunt tot mai performante, oferind viteze mai mari de încărcare. Astfel, la o stație de încărcare ar putea fi încărcate semnificativ mai multe vehicule pe zi decât înainte.

Aceste două teme – viteza redusă de dezvoltare a unităților de producție pentru baterii și stațiile de încărcare insuficiente – pot frâna major expansiunea transportului „verde” în Europa și chiar pot periclita obiectivul UE de a permite doar comercializarea de vehicule electrice începând cu 2035.

Sursă.

Li-Cycle deschide cel mai mare centru de reciclare a bateriilor litiu-ion din Europa

Razvan — Thu, 03 Aug 2023 23:18:19 +0000

Când vine vorba de deschiderea drumului pentru practici durabile, Li-Cycle, un jucător de frunte în domeniul reciclării bateriilor pentru vehicule electrice, continuă să depășească așteptările. Bazându-se pe reputația sa de pionier în America de Nord, compania cu sediul în Toronto a inaugurat recent primul său centru european de reciclare a bateriilor în Magdeburg, Germania. Aceasta a stârnit un interes și un entuziasm deosebit în sectoarele sustenabilității și al automobilelor.

Denumită „Spoke” în jargonul Li-Cycle, instalația nou înființată din Magdeburg se întinde pe o suprafață impresionantă de 20.000 de metri pătrați. Prima dintre liniile sale principale de procesare este acum funcțională, având capacitatea de a procesa pachete complete de baterii pentru vehicule electrice, în timp ce o a doua linie, care urmează să intre în funcțiune în cursul acestui an, va crește semnificativ capacitatea de procesare.

În ceea ce privește cifrele, fiecare linie are potențialul de a manipula până la 10.000 de tone de material pentru baterii litiu-ion pe an. În plus, compania a sugerat că are în pregătire o capacitate auxiliară suplimentară de 10.000 de tone. În cazul unei implementări reușite, Magdeburg Spoke va atinge o capacitate totală uimitoare de 30 000 de tone pe an, asigurându-și poziția printre cele mai mari instalații de acest tip din Europa.

Având deja patru Spoke-uri operaționale în Canada și Statele Unite, Li-Cycle și-a extins în mod semnificativ amprenta globală prin adăugarea Spoke-ului din Magdeburg. Cu acest nou centru european, capacitatea totală de procesare a inputurilor pentru companie ar putea ajunge la 81.000 de tone de material pentru baterii litiu-ion pe an.

Spoke-urile Li-Cycle sunt concepute pentru a produce un produs intermediar cunoscut sub numele de „masă neagră”, o comoară de materiale valoroase pentru baterii, inclusiv litiu, nichel și cobalt. Această masă neagră este prelucrată în continuare în viitoarele instalații „Hub” ale Li-Cycle în produse finale de calitate pentru baterii, gata să fie reintegrate în circuitul de fabricație a bateriilor.

În prezent în construcție, prima instalație Hub planificată de companie din Rochester, care a obținut un împrumut substanțial de 349 milioane de dolari de la Departamentul de Energie al SUA, se preconizează că va fi operațională în cursul acestui an. Dar ambiția nu se oprește aici. Li-Cycle, în cadrul unui joint-venture 50/50 cu Glencore, o mare companie minieră elvețiană, plănuiește să transforme o parte dintr-un complex metalurgic existent în Portovesme, Italia, în ceea ce se numește provizoriu Portovesme Hub.

În cazul în care va primi undă verde, după finalizarea unor studii de fezabilitate extinse, proiectul Portovesme ar putea deveni una dintre cele mai mari surse de litiu, nichel și cobalt reciclat pentru baterii din Europa. Așadar, în timp ce piața vehiculelor electrice continuă să crească, inițiative ca acestea asigură că aceasta o face în mod durabil. Așadar, da, viitorul este electric, dar, datorită Li-Cycle, este și reciclat.

Prin intermediul. Sursa.

Celule de combustibil vs. baterii: Care este diferența?

Razvan — Wed, 05 Jul 2023 01:56:33 +0000

Pe măsură ce lumea se orientează către tehnologii inovatoare pentru a contribui la reducerea amprentei de carbon, penuria de resurse a devenit o provocare semnificativă.

Având în vedere că nicio tehnologie nu este suficientă pentru a face față tranziției ecologice, asistăm la investiții masive atât în tehnologiile legate de pilele de combustie, cât și în cele legate de baterii. Unele investiții la scară largă includ noi tehnologii de baterii pentru vehicule electrice (VE), turbine eoliene, trenuri, avioane, vehicule de transport comercial și infrastructură publică.

În prezent, bateriile litiu-ion reprezintă aproximativ 70% din bateriile pentru vehicule electrice și 90% din bateriile de stocare în rețea. Piața crește cu o rată anuală compusă de creștere de 13,1%, urmând să crească și să ajungă la 135 de miliarde de dolari până în 2031. Piața pilelor de combustie este și ea în creștere rapidă, estimându-se că va crește cu 36% anual și va ajunge la 29 de miliarde de dolari până în 2028.

Diferențele dintre pilele de combustie și baterii nu sunt întotdeauna bine înțelese. În acest articol, vom examina diferențele și rolul pe care acestea îl vor juca în viitoarele inovații.

Un mod diferit de a genera și stoca energie electrică

Bateriile litiu-ion și pilele de combustie produc electricitate prin reacții chimice foarte asemănătoare. Cu toate acestea, sursa de energie utilizată pentru reacția chimică este diferită. În termeni simpli, bateriile produc electricitate folosind energia stocată, în timp ce pilele de combustie generează energie cu ajutorul unui combustibil bogat în hidrogen.

Bateriile litiu-ion conțin anozi și catozi și un separator de electrolit care umple spațiile rămase. Atât anozii, cât și catozii pot stoca ioni de litiu. Energia este produsă și stocată pe măsură ce ionii de litiu se deplasează între electrozi prin electrolit.

Spre deosebire de baterii, pilele de combustie nu stochează energie chimică în componentele lor. În schimb, acestea generează energie prin conversia energiei potențiale stocate în hidrogen sau în alți combustibili bogați în hidrogen, cum ar fi metanolul, amoniacul și etanolul.

La fel ca în cazul bateriilor, atunci când celulele de combustibil sunt conectate la un circuit electric, ionii de hidrogen se deplasează de la catod la anod, transformând energia chimică în energie electrică.

Materialele pentru baterii sunt rare; materialele pentru pilele de combustie nu sunt

Bateriile litiu-ion sunt construite cu ajutorul unor materiale care se găsesc în cantități limitate, cum ar fi litiul, nichelul și cobaltul. Deși producția acestor materiale crește cu peste 25% pe an, pur și simplu nu există suficiente minerale disponibile pe planetă pentru a satisface cererea.

Un proiect de litiu în valoare de 2,4 miliarde de dolari, prevăzut pentru Serbia, a fost închis în 2022 din cauza unor probleme de mediu legate de minerit, ceea ce, potrivit unor experți, va prelungi probabil penuria în anii următori.

Ca urmare, mai multe țări (și companii) încearcă să obțină controlul asupra resurselor necesare pentru a construi baterii. Inevitabil, alții rămân fără posibilitatea de a le construi.

În același timp, penuria are ca rezultat creșterea prețurilor. Țările care trebuie să importe aceste metale rare nu pot controla producția sau prețurile. Acesta este un motiv important pentru care India încearcă să renunțe la tehnologia bateriilor litiu-ion și să se orienteze către pilele de combustie.

Alții încearcă să dezvolte baterii care să se bazeze mai puțin pe resurse limitate. De exemplu, bateriile LiFePO4 (litiu-fosfat de fier) utilizează litiu, dar nu necesită nichel sau cobalt. Cercetătorii încearcă, de asemenea, să construiască și alte tipuri de baterii cu materiale și mai comune, dar acestea nu au reușit încă să obțină niveluri de performanță acceptabile.

Pilele de combustie sunt mai puțin complicate din punct de vedere al resurselor. În construcția lor se folosesc materiale obișnuite, cum ar fi aluminiul și oțelul inoxidabil. Combustibilul lor, hidrogenul, este, de asemenea, cel mai abundent element chimic din univers.

Bateriile sunt mai eficiente din punct de vedere energetic decât pilele de combustie

Nicio sursă de energie nu este 100% eficientă. O parte din energie se pierde atunci când este transformată în alte forme de energie. Energia poate fi pierdută în mai multe forme, cum ar fi căldura, lumina, sunetul sau pierderea magnetică. Scopul este de a reduce cantitatea de energie pierdută pentru a îmbunătăți eficiența.

Sistemele de propulsie ale vehiculelor electrice care utilizează baterii sau pile de combustie sunt mult mai eficiente din punct de vedere energetic decât motoarele pe benzină, care pot pierde până la 80% din energie prin căldura motorului, evaporare, extracția, rafinarea și transportul petrolului. Cu toate acestea, bateriile și pilele de combustie nu sunt imune. Pierderile de energie pot apărea în timpul depozitării, încărcării și descărcării.

Bateriile suferă pierderi de energie semnificativ mai mici decât celulele de combustibil. Bateriile pot reutiliza între 80-90% din energia chimică stocată. O parte din energia pierdută din cauza căldurii poate fi reutilizată în alte scopuri, cum ar fi încălzirea cabinei unui vehicul electric sau chiar încălzirea meselor pasagerilor în avioane.

Reutilizarea energiei pierdute sub formă de căldură se numește cogenerare. Producătorii de vehicule electrice utilizează eficient această metodă pentru a reduce consumul bateriei. Prin încălzirea cabinei cu energia pierdută din căldură, se poate evita epuizarea energiei din baterie.

În comparație, pilele de combustie transformă, în general, între 40% și 60% din energia lor pentru a produce energie electrică. Utilizarea cogenerării din căldura reziduală poate îmbunătăți, teoretic, eficiența energetică a pilelor de combustie până la 85%.

Pe vreme rece, pilele de combustie pot fi aproape la fel de eficiente ca și bateriile. Acest lucru se datorează faptului că bateriile vehiculelor electrice utilizează până la 40% din energia electrică pentru încălzire.

Timpi de încărcare mai scurți pentru pilele de combustie

Una dintre frustrările proprietarilor de vehicule electrice este timpul necesar pentru a-și încărca vehiculele. Încărcarea unei baterii electrice necesită timp. În cazul bateriilor obișnuite ale vehiculelor electrice, o încărcare completă poate dura între 45 de minute și 2 ore. În cel mai bun caz, încărcarea rapidă durează între 20-25 de minute.

Pentru a obține timpi de încărcare rapidă, bateriile trebuie menținute în limite de temperatură foarte specifice. Este posibil să fie nevoie să fie răcite, deoarece curentul care intră în baterie produce căldură în exces. De asemenea, este posibil să fie nevoie să fie încălzite în locații mai reci, deoarece bateriile nu pot fi încărcate la temperaturi sub 0C.

În timp ce bateriile mai mari pot fi încărcate la o putere mai mare (adică mai mulți kW) decât bateriile mai mici, timpul de încărcare a acestora este, de obicei, mult mai lung. Pentru vehiculele comerciale, cum ar fi camioanele de livrare, autobuzele, trenurile și avioanele, timpii de încărcare au devenit mult mai lungi, deoarece stațiile de încărcare nu au fost încă adaptate pentru baterii mai mari.

De exemplu, multe autobuze EV au nevoie de patru până la cinci ore pentru a se încărca, un timp care nu este practic în multe situații. Timpul necesar pentru încărcarea vehiculelor comerciale ar putea fi redus drastic, dar trebuie să dezvoltăm stații specializate capabile să încarce la o putere mult mai mare (adică în termeni de megawați). Tesla, de exemplu, a anunțat recent o stație de încărcare capabilă să încarce la peste 1 MW.

Umplerea unui vehicul cu pile de combustie este mult mai rapidă decât încărcarea unui vehicul electric. Rezervoarele pilelor de combustie sunt umplute cu carburanți bogați în hidrogen, la fel cum sunt umplute cu benzină mașinile cu motor pe gaz. Se poate face în doar câteva minute. Acest lucru face ca pilele de combustie să fie foarte atractive pentru aplicațiile vehiculelor comerciale, deoarece reduce timpii de încărcare la niveluri practice.

Impact diferit asupra mediului

Pilele de combustie și bateriile fac parte din soluția pentru un viitor mai ecologic, dar acest lucru nu înseamnă că nu au niciun impact asupra mediului. Acestea înlocuiesc pur și simplu tehnologii mult mai poluante.

Pilele de combustie au nevoie de combustibil bogat în hidrogen, iar modul în care este produs acest combustibil este important. A fost dezvoltat un sistem de clasificare a culorilor pentru a înțelege originea și impactul asupra mediului al hidrogenului. De exemplu:

Hidrogenul verde este produs din surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia eoliană.
Hidrogenul albastru este produs din gaz natural și apă încălzită.
Hidrogenul negru este produs cu ajutorul cărbunelui.

Dacă hidrogenul pe care îl producem provine din surse de energie poluante, eforturile noastre sunt contraproductive.

În mod similar, energia electrică utilizată pentru încărcarea bateriilor poate proveni din diferite surse, cum ar fi energia eoliană, energia hidroelectrică și cărbunele și poate avea, de asemenea, un impact asupra mediului.

Extracția metalelor rare utilizate în baterii are, de asemenea, un impact. Minele de litiu au nevoie de cantități impresionante de apă și ocupă suprafețe mari. De exemplu, minele de litiu din Chile care utilizează iazuri de evaporare necesită 21 de milioane de litri de apă pe zi. Aceste instalații au nevoie de aproximativ 2,2 milioane de litri de apă pentru a produce o tonă de litiu.

De asemenea, praful de nichel poate contamina aerul pe care îl respirăm dacă industriile nu sunt supuse unor reglementări stricte de mediu. În Canada, guvernul a relaxat reglementările privind calitatea aerului pentru producția de nichel, în speranța de a o face mai atractivă pentru producătorii de baterii, dar acest lucru a stârnit dezbateri privind industria producătoare de baterii și impactul acesteia asupra sănătății publice.

Bateriile LiFePO4, mai bine cunoscute sub denumirea de LFP (litiu-fosfat de fier), sunt un tip de baterie litiu-ion care utilizează fier în loc de cobalt și nichel. Prin urmare, acestea au un impact mai redus asupra mediului decât alte tipuri de baterii litiu-ion.

În cele din urmă, toate tehnologiile pot avea un impact negativ asupra mediului. Doar electrificarea industriilor noastre nu este suficientă. Întregul lanț de aprovizionare cu baterii și pile de combustie trebuie să fie monitorizat și reglementat dacă obiectivul nostru este de a reduce impactul asupra mediului.

Probleme de siguranță mai grave legate de pilele de combustie

Pe măsură ce lumea continuă să creeze și să adopte tehnologii inovatoare, trebuie, de asemenea, să înțelegem noile probleme care pot apărea și să continuăm să actualizăm modul în care gestionăm siguranța.

Bateriile litiu-ion și pilele de combustie nu sunt lipsite de pericol. Pilele de combustie utilizează hidrogen și combustibili bogați în hidrogen, care sunt foarte inflamabili și explozibili. Hidrogenul este stocat sub formă de gaz sau de lichid criogenic în rezervoare presurizate. În cazul unui accident cu o mașină alimentată cu hidrogen, se poate produce o explozie masivă.

Toyota Mirai stochează hidrogenul gazos în două rezervoare separate, comprimat la o presiune de 10.000 de lire pe inch pătrat (psi). Deși rezervoarele sunt întărite cu fibră de carbon pentru a rezista la impacturi extrem de violente, potențialul de explozie există în continuare, motiv pentru care unii spun că a conduce cu rezervoare pline cu hidrogen nu este cea mai sigură idee.

În cazul bateriilor litiu-ion, incendiile pot fi foarte greu de stins din cauza a ceea ce se numește „fugă termică”. Cu toate acestea, nu se produce nicio explozie, ceea ce le dă timp pasagerilor să iasă din vehicul. Acest lucru se datorează faptului că bateriile sunt proiectate să încetinească defecțiunile, făcându-le să apară progresiv. Adesea, acestea încep pur și simplu cu un miros sau cu vapori. După câteva secunde, minute sau chiar ore, eșecurile se transformă într-o reacție în lanț care trece de la o celulă la alta.

Concluzie

Atât pilele de combustie, cât și bateriile au un potențial semnificativ pentru viitor. Inovarea poate îmbunătăți siguranța și reduce și mai mult impactul asupra mediului.

Bateriile sunt o soluție mai matură, existând de mai bine de două sute de ani. Cu toate acestea, este posibil să fi atins deja ceea ce se apropie de densitatea energetică maximă a bateriilor. Pilele de combustie sunt o tehnologie mai puțin matură, dar pot oferi o soluție de stocare pentru aplicațiile care necesită o autonomie mai mare.

În prezent, diferite sectoare ale industriei auto iau direcții diferite în ceea ce privește electrificarea lor. Bateriile litiu-ion au devenit soluția preferată pentru majoritatea aplicațiilor auto, în timp ce pilele de combustie sunt preferate pentru vehiculele comerciale, cum ar fi autobuzele, trenurile, camioanele și avioanele. Țările care au un control redus asupra producției de baterii par să se orienteze, de asemenea, către pilele de combustie.

Sursa.

Țeapa mașinilor electrice. Materiile prime pentru baterii s-au scumpit cu 870%.

Razvan — Mon, 03 Jul 2023 07:42:26 +0000

Curtea de Conturi Europeană avertizează că obiectivele Green Deal în sectorul transporturilor riscă să nu fie atinse. Principala problemă o constituie accesul la materiile prime pentru fabricarea bateriilor, acestea importându-se din China, Australia, Africa de Sud, Gabon și Congo, unele dintre acestea scumpindu-se și cu 870%. Deși Europa deține mai multe rezerve miniere, perioada de timp de la descoperire până la producție este de cel puțin 12-16 ani, ceea ce face ca acesteia să îi fie imposibil să răspundă rapid la creșterea cererii, susține instituția.

Oprirea producției de mașini pe motorină și benzină din 2035 este o țintă absolut nerealistă sau, mai degrabă, un derapaj accentuat al Comisiei Europene. Însăși Curtea de Conturi Europeană a avut o intervenție destul de dură la adresa factorilor decizionali din UE, atrăgând atenția asupra problemelor insurmontabile din sectorul mașinilor electrice.

”UE riscă să rămână în urmă în eforturile sale de a deveni un motor al sectorului bateriilor la nivel mondial, deoarece accesul la materii prime rămâne un impediment major, alături de costurile în creștere și de competiția mondială acerbă. Prin urmare, eforturile UE de a-și dezvolta capacitatea de producție de baterii ar putea să nu fie suficiente pentru a face față unei cereri tot mai mari, ceea ce înseamnă că UE riscă să nu își atingă obiectivul stabilit pentru 2035 de a ajunge la emisii zero”, se arată într-un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană. Aceasta a arătat că industria bateriilor în Europa a rămas în urma concurenților săi mondiali, în special China, căreia îi corespunde 76 % din capacitatea de producție mondială. ”UE pariază enorm pe baterii. Dar este posibil să nu aibă o mână bună, din perspectiva accesului la materii prime, a atractivității pentru investitori și a costurilor. UE nu trebuie să ajungă cu bateriile într-o poziție de dependență, așa cum s-a întâmplat cu gazele naturale, este în joc suveranitatea sa economică”, a declarat Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi Europene, care a și condus auditul în acest sector.

Totul vine din afară

UE este deosebit de dependentă de importuri de materii prime, în special din câteva țări cu care nu are încheiate acorduri comerciale, se mai precizează în raportul Curții de Conturi Europene. Astfel, 87% din importurile Uniunii Europene de litiu brut provin din Australia, 80% din importurile de mangan provin din Africa de Sud și din Gabon, 68% din importurile de cobalt brut provin din Republica Democratică Congo și 40% din importurile de grafit natural brut provin din China. Totodată, deși Europa deține mai multe rezerve miniere, perioada de timp de la descoperire până la producție este de cel puțin 12-16 ani, ceea ce face ca acesteia să îi fie imposibil să răspundă rapid la creșterea cererii. ”Or, acordurile contractuale curente asigură aprovizionarea cu materii prime în general doar pentru doi până la trei ani de producție la termen. În luna martie a anului curent, Comisia Europeană a înaintat o propunere de act privind materiile prime critice ca răspuns la această situație. Mai mult, competitivitatea producției de baterii a UE ar putea fi pusă în pericol de prețurile în creștere la materii prime și la energie. La sfârșitul anului 2020, costul unui ansamblu de baterii (200 de euro/kWh) era mai mult decât dublul valorii-țintă planificate. În ultimii doi ani, prețul nichelului a crescut cu peste 70%, iar cel al litiului cu 870%”, susțin auditorii Curții de Conturi Europene.

Doar două scenarii

Per ansamblu, Curtea de Conturi Europeană a concluzionat că există doar două posibile cele mai pesimiste scenarii în cazul în care capacitatea de producție de baterii a UE nu va crește pe măsura previziunilor. În primul scenariu, UE ar putea fi nevoită să amâne interdicția de vânzare a vehiculelor cu motor cu ardere internă după 2035, nereușind astfel să își atingă obiectivele privind neutralitatea în materie de emisii de dioxid de carbon. În al doilea scenariu, UE nu ar avea de ales decât să depindă puternic de baterii și de vehicule electrice fabricate în afara EU, în detrimentul industriei europene a autovehiculelor și a forței de muncă din acest sector, pentru a putea ajunge la un parc de vehicule cu emisii zero până în 2035.

Sursă.