Tehnologia din spatele ciupercii energetice

Bateria este construită din două specii fungice:

• Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere), utilizată în anod, unde descompune zahărul și eliberează electroni;

• Trametes pubescens, o ciupercă de putregai alb, care acționează la catod și ajută la completarea circuitului prin activitatea enzimatică.

Structura bateriei este imprimată 3D dintr-un amestec de celuloză, materiale carbonice și celule fungice. După imprimare, ciupercile se dezvoltă direct în interiorul structurii, iar bateria devine funcțională în doar câteva săptămâni.

Performanțe actuale: modeste, dar promițătoare

Deși se află în fază incipientă, prototipurile dezvoltate deja oferă între 300 și 600 de milivolți de energie electrică. O singură baterie poate funcționa timp de câteva zile. Patru astfel de baterii conectate în serie pot alimenta senzori de mediu și alte dispozitive de dimensiuni mici pentru până la 65 de ore.

Această caracteristică le face ideale pentru:

• zone izolate, fără acces la surse convenționale de energie,

• aplicații agricole inteligente,

• dispozitive medicale portabile,

• tehnologii de unică folosință cu amprentă ecologică minimă.

---

Răspunsul la criza deșeurilor electronice?

Până în 2030, este estimat că omenirea va genera peste 75 de milioane de tone de deșeuri electronice, majoritatea provenind din baterii greu reciclabile. În acest context, bateria din ciuperci poate reprezenta o alternativă netoxică, regenerabilă și ușor compostabilă, care răspunde direct problemelor de sustenabilitate din sectorul electronic.

Ce urmează pentru bateria cu ciuperci?

Deși încă la nivel de laborator, cercetătorii experimentează deja cu diverse specii fungice pentru a îmbunătăți performanțele bateriei: mai multă putere, durată de viață extinsă și stabilitate crescută. Dacă aceste direcții se confirmă, tehnologia ar putea deveni o componentă crucială a electronicii verzi din următorul deceniu.

Ciupercile — noul material minune?

Nu este prima dată când ciupercile intră în centrul inovației. În ultimii ani, au fost utilizate în:

• materiale de construcție ecologice,

• textile durabile,

• înlocuitori biodegradabili pentru plastic,

• proiecte de design bioinspirat, cum ar fi plăci flexibile asemănătoare pielii de elefant.

Bateria creată din ciuperci nu este doar un exercițiu de imaginație științifică, ci o demonstrație concretă că tehnologia viitorului poate fi vie, regenerabilă și în armonie cu natura. Dacă va reuși să treacă de faza experimentală, această invenție ar putea revoluționa nu doar modul în care generăm energie, ci și felul în care o gândim.