Energie verde – apers

Monsson și Prime Batteries accelerează stocarea cu 1.070 MWh în România

Razvan — Tue, 11 Nov 2025 08:10:24 +0000

Companiile românești Monsson și Prime Batteries Technologies au încheiat un memorandum de cooperare pentru furnizarea și montarea a circa 1.070 MWh de baterii de stocare a energiei electrice, produse în fabrica Prime de lângă București.

Parteneriatul vizează instalarea acestor soluții BESS în proiectele Monsson din România și din Europa, inclusiv cele contractate în Suedia, Finlanda, Germania sau Croația.

Prime Batteries Technologies, unul dintre producătorii principali de sisteme de stocare pe bază de Li-Ion din Uniunea Europeană, operează o gigafabrică integrată vertical de circa 2,3 GWh și se pregătește pentru o capacitate anuală de 8,5 GWh.

Monsson, activă de peste două decenii în sectorul regenerabilelor, cu un portofoliu ce depășește 5 GW în eolian și solar, se poziționează astfel ca un jucător de referință în stocarea energiei, complementar producției proprii.

Obiectivul declarat al colaborării este să crească flexibilitatea rețelei energetice, să permită integrarea rapidă a producției variabile din surse regenerabile și să avanseze implementarea serviciilor de „flexibilitate” – acele intervenții rapide în sistem, la variații de consum sau producție.

Din punct de vedere tehnic, sistemele de stocare vor fi amenajate în module răcite, containerizate, pentru eficiență crescută şi montaj rapid, conectate la reţea cu o logică scalabilă şi adaptată pieţei europene.

Acest volum de 1.070 MWh este semnificativ într-o piață românească de stocare care abia îşi dezvoltă infrastructura de baterii la scară mare. Dacă proiectele vor fi livrate conform planului, România va avansa în direcția devenirea unei piețe de referință pentru serviciile de stocare regional.

Parteneriatul include şi componenta de educație industrială: Prime Batteries, în colaborare cu Renewacad, lansează o academie de formare profesională dedicată stocării energiei, ce va certifica tehnicieni şi specialişti până în 2026, contribuind la consolidarea lanțului local de know-how.

Riscurile rămân – finanțare, aprovizionare cu echipamente critice, aprobări de conectare, reglementări pentru serviciile de flexibilitate. Dar, într-o industrie în care lipsa acestor elemente este tocmai motivul încetiştilor paşi până acum, anunţul acesta este un semnal puternic.

Alianţa dintre Monsson şi Prime Batteries marchează un pas major pentru infrastructura energetică locală. Nu este doar o achiziţie de echipamente, ci un angajament faţă de sistem, faţă de tranziţie şi faţă de scalabilitatea tehnologiei de stocare în România şi Europa.

„Casa-Baterie” românească impresionează Europa: stochează energie fără baterii chimice

Razvan — Tue, 06 May 2025 07:00:04 +0000

O companie din România, Polistibrick, a lansat o inovaţie care atrage interesul experţilor europeni în domeniul energiei verzi. Este vorba despre „Casa-Baterie” – un sistem unic de generare şi stocare a energiei, care elimină complet utilizarea bateriilor chimice poluante.

Într-un context global în care sustenabilitatea devine o prioritate, România vine cu o soluţie originală pentru producerea și stocarea energiei verzi. Polistibrick, o companie specializată în tehnologii de construcție ecologică, a prezentat „Casa-Baterie” – un concept inovator care integrează materiale speciale capabile să înmagazineze energie electrică direct în structura locuinței.

Lansarea oficială a avut loc la Târgul Internațional de Tehnologii Verzi de la Viena, în data de 5 mai 2025, unde invenția românească a fost una dintre atracțiile principale. Casa-Baterie utilizează un sistem de panouri solare combinate cu un material de construcție pe bază de polistiren grafitat modificat, care funcționează ca un „acumulator pasiv” – fără reacții chimice dăunătoare pentru mediu.

Potrivit fondatorului Polistibrick, inginerul Dragoș Petrescu, tehnologia permite stocarea energiei electrice printr-un sistem de capacitanță distribuită, care asigură alimentarea locuinței chiar și în lipsa soarelui sau a rețelei electrice tradiționale. „Este o alternativă reală la bateriile cu litiu, care sunt scumpe, greu de reciclat și poluante”, a declarat acesta în cadrul evenimentului.

Proiectul se află în faza de testare în România, iar primele prototipuri au fost deja implementate în județul Ilfov, cu rezultate promițătoare. Casa-Baterie ar putea deveni o opțiune viabilă pentru locuințele off-grid sau pentru consumatorii preocupați de amprenta lor ecologică.

Specialiști din Germania, Olanda și Suedia s-au arătat interesați de posibilitatea replicării acestui model la scară largă, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană impune noi standarde de eficiență energetică pentru clădiri, începând cu anul 2026.

Prime Batteries Technology extinde producția și propune reciclarea bateriilor ca strategie europeană

Razvan — Tue, 25 Feb 2025 08:00:51 +0000

Prime Batteries Technology, singurul producător de baterii din România, își extinde capacitatea de producție la 2,3 GWh în 2024. Adrian Polec, președintele companiei, atrage atenția asupra penuriei de materii prime pentru baterii în Europa și subliniază necesitatea reciclării pentru reducerea dependenței de importuri.

Creștere spectaculoasă a producției de baterii în România

Prime Batteries Technology, compania românească specializată în producția de baterii, va ajunge anul acesta la o capacitate de producție de 2,3 GWh în unitatea sa de la Cernica, Ilfov. Aceasta reprezintă o creștere de peste zece ori față de capacitatea inițială și face ca investiția să fie unică în sud-estul Europei.

Conform datelor publicate de companie, această expansiune reflectă o tendință globală de accelerare a producției de baterii pentru a susține tranziția energetică și electrificarea industriei auto.

Adrian Polec: „Europa trebuie să păstreze materiile prime în circuitul său economic”

Adrian Polec, președintele Prime Batteries Technology, avertizează asupra deficitului de materii prime necesare producției de baterii în Europa. Deși compania achiziționează materiale din surse globale, Polec consideră că este o greșeală ca metalele esențiale să părăsească piața europeană.

„Europa se confruntă cu o penurie de materii prime pentru producția de baterii. Noi le achiziționăm global, le integrăm în economia noastră, dar a lăsa aceste materii prime să părăsească piața unică este o greșeală. Ele pot fi reciclate și astfel Europa va deveni mai puțin dependentă de importuri,” a declarat Polec în cadrul unei reuniuni de nivel înalt la Bruxelles, axată pe strategia de dezvoltare a industriei auto și a materiilor prime critice.

Reciclarea bateriilor, o soluție pentru securitatea energetică europeană

Polec susține că Europa ar trebui să dezvolte un lanț industrial integrat, care să includă atât producția, cât și reciclarea bateriilor. Un astfel de sistem ar permite conservarea valorii adăugate și ar reduce vulnerabilitatea față de furnizorii externi.

„Un sistem complet de producție și reciclare ar conserva valoarea adăugată, reduce dependența de furnizori externi și ne-ar crește competitivitatea,” a explicat acesta.

Prime Batteries Technology a fost, de altfel, singura companie românească prezentă la Conferința de Securitate de la München, unde s-a discutat despre viitorul sectorului energetic și necesitatea unei strategii unitare la nivel european.

Pe măsură ce cererea globală de baterii continuă să crească, reciclarea și reutilizarea materiilor prime devin esențiale pentru securitatea economică a Uniunii Europene. Prime Batteries Technology pare pregătită să joace un rol-cheie în această transformare.

România investește în viitorul energetic: „Ro-HydroHub”, un proiect de 130 de milioane de euro pentru hidrogen și tehnologii noi

Razvan — Mon, 09 Dec 2024 10:00:55 +0000

Un proiect inovator derulat de INCSI Râmnicu Vâlcea, Politehnica București și Universitatea Babeș-Bolyai promite să revoluționeze industria hidrogenului din România. Valoarea totală a investiției: 130 de milioane de euro.

Un nou centru pentru tehnologia hidrogenului

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (INCSI) Râmnicu Vâlcea a demarat o licitație de 42 de milioane de lei pentru proiectarea și execuția lucrărilor necesare „Hub-ului Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice – Ro-HydroHub”.

Proiectul este finanțat prin PCIDIF – Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 și implică un parteneriat cu Politehnica București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Ce presupune prima fază a proiectului?

Această etapă inițială are ca scop construirea a patru corpuri de clădire și a anexelor aferente, incluzând racorduri la rețelele de apă, curent și gaze. Ulterior, infrastructura va găzdui echipamente avansate pentru cercetare și dezvoltare în industria hidrogenului.

Potrivit ministrului Cercetării, Digitalizării și Inovării, Bogdan Ivan:

„În această proiecție, vom avea 51 de milioane de euro pentru infrastructura de cercetare și inovare, 81 de cercetători susținuți, 9 IMM-uri beneficiare ale rezultatelor cercetării și 12 brevete de invenție în proprietatea statului român.”

Hidrogenul: cheia tranziției energetice

Ro-HydroHub se alătură inițiativelor europene pentru tranziția către soluții energetice mai curate și mai sustenabile. Hidrogenul, văzut drept un combustibil al viitorului, poate fi folosit în combinație cu gazele naturale în infrastructurile actuale de transport, cum ar fi gazoductele, care vor fi adaptate pentru acest scop.

Tehnologiile dezvoltate la Ro-HydroHub vor contribui la reducerea emisiilor de carbon și la creșterea competitivității economiei românești în sectorul energiei verzi.

Un impact major pentru cercetare și economie

Cu un buget total de 130 de milioane de euro, proiectul Ro-HydroHub promite să devină un centru de referință în Europa.

Infrastructură de top: 51 de milioane de euro investiți în echipamente și clădiri.
Forță de muncă specializată: 81 de cercetători implicați.
Impact asupra industriei: 9 IMM-uri vor beneficia direct de rezultatele proiectului.
Inovație tehnologică: Dezvoltarea a 12 brevete de invenție.

Acest proiect este o oportunitate unică pentru România de a contribui la dezvoltarea globală a tehnologiilor hidrogenului și de a-și afirma rolul de lider regional în tranziția energetică.

Un pas strategic pentru viitor

Ro-HydroHub nu este doar o investiție în cercetare, ci și un simbol al angajamentului României față de obiectivele europene de decarbonizare și inovare. Prin colaborarea cu parteneri de prestigiu și prin accesarea fondurilor europene, România demonstrează că este pregătită să participe activ la revoluția tehnologică în sectorul energetic.

România se pregătește să construiască una dintre cele mai mari centrale de stocare a energiei din Europa, în Constanța

Razvan — Mon, 11 Nov 2024 17:07:36 +0000

Piața energetică din România face pași importanți în direcția integrării energiei regenerabile, iar planul companiei Monsson de a dezvolta o nouă centrală masivă de stocare a energiei electrice în județul Constanța reprezintă un moment esențial. Cu o capacitate estimată la 2.016 MWh, acest proiect va deveni unul dintre cele mai mari de acest tip din Europa, iar investiția de 540 milioane de euro promite să aducă beneficii atât pentru sistemul energetic românesc, cât și pentru industria locală de baterii.

În contextul nevoii crescânde de soluții de stocare a energiei regenerabile pentru stabilizarea rețelei și evitarea surplusului neutilizat, Monsson, una dintre cele mai mari companii din România dedicate energiei regenerabile, a solicitat Agenției pentru Protecția Mediului Constanța un permis de mediu pentru o centrală uriașă de baterii în localitatea Stupina, comuna Crucea, județul Constanța. Centrala, care se va întinde pe o suprafață de 20 de hectare, este planificată să aibă o capacitate de 2.016 MWh, în comparație cu cea de 24 MWh a centralei inaugurate în aprilie de aceeași companie.

Aceasta reprezintă prima etapă dintr-o serie de dezvoltări menite să sporească capacitatea României de a îngloba energie regenerabilă. Spre deosebire de alte proiecte, noua centrală de stocare va integra componente locale, în mare parte, iar pentru realizarea acestei investiții majore, Monsson ar putea alege fie baterii fabricate de Prime Battery Technology din România, fie de Northvolt, o companie suedeză cu o fabrică de baterii în Polonia.

Monsson a ales să amplaseze bateriile într-un edificiu, fără containere, decizie tehnică similară celei folosite în proiectul său anterior, care sugerează o posibilă înclinație spre bateriile românești produse de Prime Battery Technology. Totuși, pentru a putea susține o comandă de asemenea dimensiuni, compania românească ar trebui să își multiplice capacitatea de producție de zeci de ori. Creșterea capacității ar putea fi susținută de Comisia Europeană, având în vedere interesul pentru promovarea produselor europene.

Cu toate acestea, opțiunea de a colabora și cu suedezii de la Northvolt rămâne deschisă, mai ales pentru că o astfel de comandă ar putea ajuta producătorul suedez să depășească unele provocări financiare pe care le întâmpină în prezent.

Planul ambițios al Monsson, care va deveni unul dintre cele mai mari proiecte de stocare din Europa, alături de alte inițiative majore europene, arată clar necesitatea și oportunitatea unei noi industrii de producție de baterii în România. Implicarea autorităților și sprijinul pentru dezvoltarea acestei industrii ar putea transforma România într-un jucător important pe piața europeană a energiei verzi.

Deși decizia finală privind furnizorii de baterii nu a fost încă anunțată, noul proiect Monsson din Constanța se prefigurează ca o investiție strategică pentru tranziția energetică a României. Amplasarea în județul Constanța ar putea accelera dezvoltarea unei industrii naționale a bateriilor și ar putea atrage noi investiții în sectorul energiei verzi, consolidând poziția României ca hub regional pentru energie regenerabilă și tehnologie de stocare a energiei.

Investițiile în rețele electrice: Un pas necesar spre un viitor energetic verde

Razvan — Sun, 13 Oct 2024 10:46:57 +0000

Raportul semnat de Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, trage un semnal de alarmă asupra nevoii urgente de investiții masive în infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice în Uniunea Europeană, dar, în ciuda costurilor ridicate, aceasta reprezintă o oportunitate imensă pentru a accelera tranziția către un viitor energetic sustenabil.

O rețea mai puternică pentru un viitor verde

Pe măsură ce energiile regenerabile, precum energia solară și eoliană, devin componente tot mai importante în mixul energetic european, este esențial să investim în rețele care să suporte cererea și oferta tot mai mari de energie curată. În raportul său, Draghi subliniază că Uniunea Europeană va trebui să aloce aproximativ 500 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru modernizarea și extinderea rețelelor electrice. Deși suma poate părea mare, aceste investiții reprezintă un pas vital pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung.

Beneficiile unei rețele moderne

Modernizarea infrastructurii nu doar că va sprijini tranziția energetică, dar va și stimula economia, prin crearea de locuri de muncă în sectorul tehnologic și în cel al construcțiilor. În plus, extinderea capacităților de transport și distribuție va reduce pierderile și va asigura o distribuire mai eficientă a energiei regenerabile, asigurându-se astfel că aceasta ajunge acolo unde este nevoie, în timp util.

Proiectele menționate în raport vor permite eliminarea constrângerilor actuale ale rețelei și reducerea riscului de risipă a energiei regenerabile. De exemplu, se estimează că până în 2040, 310 TWh de energie regenerabilă ar putea fi pierduți din cauza limitărilor actuale ale rețelelor. Prin investițiile planificate, acest risc poate fi redus semnificativ.

Soluții la provocările actuale

Desigur, implementarea acestor proiecte de modernizare nu este lipsită de provocări. De la procese lungi și complexe de autorizare, până la nevoia de componente critice, cum ar fi cablurile și convertoarele, cererea depășește capacitatea actuală de producție în Europa. Totuși, aceste provocări pot fi privite ca oportunități de dezvoltare și inovare în industrii adiacente, care vor sprijini tranziția verde.

Un alt aspect pozitiv este creșterea interconectivității la nivel european. Planurile prevăd dublarea capacității de transport transfrontalier până în 2030, cu 64 GW în plus, ceea ce va facilita fluxurile de energie între țări și va asigura o mai bună integrare a regenerabilelor.

Viitorul este promițător

În ciuda costurilor ridicate, această investiție masivă este un semnal clar că Uniunea Europeană se îndreaptă ferm spre un viitor verde. Modernizarea rețelelor electrice va susține tranziția la surse regenerabile, va stimula economia și va reduce dependența de combustibilii fosili. În plus, statele membre vor beneficia de o rețea electrică mai robustă, mai eficientă și mai capabilă să facă față cerințelor viitoare.

Prin această perspectivă optimistă, este evident că investițiile actuale în infrastructura energetică reprezintă un pas esențial nu doar pentru reducerea emisiilor de carbon, ci și pentru asigurarea competitivității economice a Europei pe termen lung. Așadar, rețeaua electrică a viitorului este nu doar o necesitate, ci și o promisiune de prosperitate și sustenabilitate.

Europa, blocată în cursa globală a bateriilor pentru economia verde

Razvan — Mon, 15 Jul 2024 20:23:05 +0000

Europa, odată lider în inovația tehnologică și sustenabilitate, se confruntă cu o stagnare în cursa globală a bateriilor, esențiale pentru tranziția către o economie verde. Într-un moment crucial pentru atingerea obiectivelor climatice și reducerea dependenței de combustibili fosili, producătorii europeni de baterii reduc investițiile, îngheață planurile și renunță la fabrici și proiecte ambițioase. Între timp, puterea și influența Chinei în această industrie continuă să crească.

Un viitor incert pentru producția europeană de baterii

Producătorii europeni se confruntă cu multiple provocări. Costurile ridicate ale materiilor prime, problemele legate de lanțurile de aprovizionare și lipsa unor politici clare de sprijin din partea guvernelor locale au dus la reevaluarea și, în multe cazuri, la amânarea sau anularea unor proiecte de anvergură. Producători renumiți, precum Northvolt și BASF, au anunțat reduceri semnificative ale investițiilor și înghețarea planurilor de expansiune.

„Suntem într-un punct critic. Trebuie să vedem un angajament ferm din partea autorităților pentru a sprijini această industrie vitală,” a declarat un oficial de rang înalt din cadrul unei mari companii de baterii europene.

Ascensiunea Chinei

În timp ce Europa se confruntă cu aceste dificultăți, China continuă să avanseze. Sprijinită de guvernul central și de politici industriale bine coordonate, industria chineză a bateriilor a cunoscut o expansiune rapidă. Companii precum CATL și BYD nu doar că domină piața internă, dar își extind rapid influența și pe piețele globale.

China beneficiază de o aprovizionare constantă cu materii prime esențiale și de un ecosistem industrial robust, care îi permite să producă baterii la costuri mai mici și cu eficiență mai mare. De asemenea, politicile de stat favorabile și investițiile masive în cercetare și dezvoltare oferă un avantaj competitiv semnificativ.

Implicații pentru economia verde a Europei

Această stagnare are implicații serioase pentru ambițiile Europei de a deveni un lider global în domeniul energiei verzi. Bateriile sunt esențiale pentru stocarea energiei regenerabile și pentru alimentarea vehiculelor electrice, ambele fiind piloni centrali ai strategiei europene pentru reducerea emisiilor de carbon.

„Dacă nu reușim să ne consolidăm poziția în această industrie, riscăm să devenim dependenți de importuri din China și să pierdem oportunități economice majore,” a avertizat un expert în politici energetice.

Soluții posibile

Pentru a contracara aceste tendințe, Europa trebuie să adopte măsuri decisive. Printre acestea se numără:

Crearea unui cadru politic favorabil: Guvernele naționale și instituțiile europene trebuie să ofere sprijin financiar și stimulente fiscale pentru investiții în industria bateriilor.
Investiții în cercetare și dezvoltare: Alocarea de fonduri substanțiale pentru inovații tehnologice și dezvoltarea de noi soluții de stocare a energiei.
Parteneriate strategice: Încurajarea cooperării între sectorul public și cel privat, precum și între companii europene și parteneri internaționali.
Securizarea lanțurilor de aprovizionare: Asigurarea accesului la materiile prime esențiale prin dezvoltarea de parteneriate cu țările furnizoare și investiții în proiecte de extracție și rafinare pe teritoriul european.

Europa are încă potențialul de a-și recupera poziția în această cursă globală, dar este nevoie de acțiuni rapide și coordonate. În joc nu este doar viitorul industriei bateriilor, ci și capacitatea continentului de a atinge obiectivele climatice și de a rămâne competitiv pe scena globală a economiei verzi.

Germania renunță la prețurile garantate pentru energia regenerabilă: Ce înseamnă pentru viitorul producției de energie verde?

Razvan — Thu, 11 Jul 2024 19:22:29 +0000

Germania, pionier în domeniul energiei regenerabile, anunță o schimbare majoră în politica sa de subvenționare a energiei verzi. Începând cu luna viitoare, producătorii de energie regenerabilă nu vor mai beneficia de prețurile garantate de vânzare, un mecanism care a fost pilonul principal al creșterii rapide a acestui sector în ultimele două decenii.

De la feed-in tariff la piața liberă

În ultimele douăzeci de ani, Germania a fost un exemplu global în tranziția către surse de energie regenerabilă, adoptând schema Feed-in Tariff (FiT), care oferea producătorilor prețuri fixe și garantate pentru energia electrică generată din surse regenerabile, precum energia solară și eoliană. Această politică a permis o expansiune rapidă a capacității de producție verde și a contribuit semnificativ la reducerea emisiilor de carbon.

Totuși, guvernul german a anunțat recent că această schemă va fi înlocuită cu un nou sistem bazat pe piața liberă. Potrivit Ministerului Economiei și Energiei, această schimbare este necesară pentru a alinia mai bine producția de energie regenerabilă cu cerințele pieței și pentru a încuraja inovația și eficiența în sector.

Impactul asupra producătorilor

Această schimbare va avea un impact semnificativ asupra producătorilor de energie regenerabilă. Fără prețurile garantate, aceștia vor trebui să-și vândă energia pe piața liberă, unde prețurile sunt determinate de cerere și ofertă. Aceasta ar putea duce la fluctuații mai mari ale prețurilor și la o incertitudine crescută pentru producători, care vor trebui să fie mai competitivi și să-și optimizeze costurile de producție.

„Aceasta este o provocare majoră pentru noi”, a declarat Hans Müller, directorul unei companii de energie solară din Bavaria. „Ne-am bazat pe stabilitatea oferită de prețurile garantate. Acum va trebui să investim în tehnologii mai eficiente și să găsim modalități de a reduce costurile pentru a rămâne competitivi.”

Beneficii pe termen lung

În ciuda preocupărilor pe termen scurt, autoritățile germane sunt optimiste că această tranziție va aduce beneficii pe termen lung. Se așteaptă ca piața liberă să stimuleze concurența și inovația, ducând la o scădere a costurilor energiei regenerabile și la o integrare mai eficientă a acesteia în sistemul energetic național.

„Prin această reformă, ne propunem să facem energia regenerabilă mai competitivă și să încurajăm dezvoltarea unor tehnologii mai avansate”, a afirmat Peter Altmaier, ministrul economiei. „Vrem să asigurăm o tranziție durabilă către o economie verde, care să fie atât ecologică, cât și economic viabilă.”

Reacții mixte

Reacțiile la anunțul acestei reforme au fost mixte. Pe de o parte, organizațiile ecologiste și susținătorii energiei regenerabile își exprimă îngrijorarea că eliminarea prețurilor garantate ar putea încetini ritmul investițiilor în acest sector. Pe de altă parte, economiștii și analiștii pieței energetice consideră că această schimbare este un pas necesar pentru maturizarea pieței de energie regenerabilă și pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Germaniei în materie de sustenabilitate.

„Este un pas curajos, dar necesar”, a spus Claudia Kemfert, expertă în energie la Institutul German pentru Cercetare Economică. „Piața liberă va aduce provocări, dar și oportunități semnificative pentru inovare și creștere.”

Germania se află într-un moment crucial în tranziția sa energetică. Eliminarea prețurilor garantate pentru energia regenerabilă marchează o schimbare majoră de strategie, menită să stimuleze competitivitatea și eficiența în sectorul energetic verde. Deși provocările nu vor lipsi, beneficiile pe termen lung ar putea poziționa Germania ca lider global în utilizarea sustenabilă a resurselor regenerabile.

ENERGIE VERDE: Acum oamenii pot genera energia necesară pentru casă cu mai puțină apă decât este folosită pentru spălarea toaletei

Razvan — Thu, 28 Sep 2023 19:24:30 +0000

Hidrogenul, un combustibil care nu dăunează mediului atunci când este folosit, ar putea înlocui într-o zi complet combustibilii fosili. Enapter, un startup din Germania, crede că are soluția pentru a face această sursă de energie accesibilă pentru toată lumea.

Soluțiile verzi vor fi adoptate de oameni doar dacă sunt accesibile ca preț, spune Vaitea Cowan, cofondatore a firmei.

Enapter a folosit deja soluția sa în peste 100 de proiecte din 33 de țări. Sistemul transformă energia verde în hidrogen nepoluant.

Generatoarele de hidrogen dezvoltate de Enapter au câștigat Earthshot Prize, fondat de Prințul William al Marii Britanii și acordat pentru contribuții la îmbunătățirea mediului înconjurător, la una dintre cele cinci categorii din competiție.

Soluția Enapter folosește mai puțină apă (2,4 litri) decât este necesară pentru curățarea toaletei pentru a furniza energie unei locuințe timp de mai multe zile. Sistemul produce 1 kg de hidrogen din 53,4 kWh.

Tehnologia este bazată pe un electrolizor, un dispozitiv în care apa este împărțită în hidrogen și oxigen. Apoi, gazul este comprimat pentru a fi stocat într-un rezervor. Deocamdată, prețul unui astfel de dispozitiv de la Enapter este de 3.333 de euro/kW, dar va scădea la 550 euro/kW în 2025.

Enapter și-a stabilit un obiectiv ambițios pentru viitor. Compania vrea ca până în 20250 să producă 10% din hidrogenul necesar lumii.

Apar tot mai multe soluții producătoare de energie bazate pe hidrogen. O echipă de cercetători de la universitatea KU Leuven din Belgia a dezvoltat panouri care folosesc energia solară pentru a produce hidrogen. Oamenii de știință lucrează de 10 ani la această tehnologie, care va debuta în curând pe piață prin intermediul unui startup, numit Solhyd.

Totodată, companiile Rolls-Royce și easyJet au testat cu succes primul turbopropulsor de avion alimentat cu hidrogen.

Până acum adopția hidrogenului a fost frânată de faptul că producția acestui gaz, care nu emite CO2 când este folosit pe post de combustibil, este poluantă.

Sursă.

Dispozitiv solar de hidrogen care bate recordul: Transformarea luminii solare în energie curată

Razvan — Mon, 24 Jul 2023 05:26:15 +0000

Un nou standard pentru tehnologia hidrogenului verde stabilit de inginerii de la Universitatea Rice

Inginerii de la Rice University pot transforma lumina solară în hidrogen cu o eficiență record datorită unui dispozitiv care combină semiconductori perovskitici cu halogenuri de ultimă generație cu electrocatalizatori într-un singur dispozitiv durabil, rentabil și scalabil.

Noua tehnologie reprezintă un pas înainte semnificativ pentru energia curată și ar putea servi drept platformă pentru o gamă largă de reacții chimice care utilizează energia electrică captată de la soare pentru a transforma materiile prime în combustibili.

Proiectarea revoluționară a fotoreactorului

Laboratorul lui Aditya Mohite, specializat în inginerie chimică și biomoleculară, a condus construcția acestui fotoreactor integrat. Un element cheie în proiectarea dispozitivului este o barieră anticorozivă care izolează eficient semiconductorul de apă fără a împiedica transferul de electroni. După cum se arată într-un studiu publicat în
Nature Communications
, dispozitivul se mândrește cu o eficiență impresionantă de conversie a energiei solare în hidrogen de 20,8%.

Austin Fehr, doctorand în inginerie chimică și biomoleculară și unul dintre autorii principali ai studiului, a subliniat importanța acestei lucrări. „Utilizarea luminii solare ca sursă de energie pentru fabricarea de produse chimice este unul dintre cele mai mari obstacole în calea unei economii cu energie curată. Scopul nostru este de a construi platforme fezabile din punct de vedere economic care pot genera combustibili derivați din energia solară. Aici, am proiectat un sistem care absoarbe lumina și completează chimia electrochimică de scindare a apei pe suprafața sa.”

Depășirea provocărilor cu ajutorul celulelor fotoelectrochimice

Dispozitivul este cunoscut sub numele de celulă fotoelectrochimică, deoarece absorbția luminii, transformarea acesteia în electricitate și utilizarea electricității pentru a alimenta o reacție chimică au loc în același dispozitiv. Până în prezent, utilizarea tehnologiei fotoelectrochimice pentru a produce hidrogen verde a fost împiedicată de randamentele scăzute și de costul ridicat al semiconductorilor.

Fehr a explicat distincția invenției lor: „Toate dispozitivele de acest tip produc hidrogen verde folosind doar lumina soarelui și apă, dar al nostru este excepțional pentru că are o eficiență record și folosește un semiconductor foarte ieftin.”

Călătoria de inovare și perspectivele viitoare

Laboratorul Mohite și colaboratorii săi au creat dispozitivul transformând celula lor solară extrem de competitivă într-un reactor care ar putea folosi energia colectată pentru a descompune apa în oxigen și hidrogen. Provocarea pe care au trebuit să o depășească a fost aceea că perovskitele de halogenuri sunt extrem de instabile în apă, iar straturile folosite pentru a izola semiconductorii au sfârșit fie prin a le perturba funcția, fie prin a le deteriora.

„În ultimii doi ani, am tot încercat diferite materiale și tehnici”, a declarat Michael Wong, inginer chimist la Rice și coautor al studiului.

După ce încercări îndelungate nu au dat rezultatul dorit, cercetătorii au găsit în cele din urmă o soluție câștigătoare.

„Ideea noastră cheie a fost că avem nevoie de două straturi pentru barieră, unul pentru a bloca apa și unul pentru a realiza un bun contact electric între straturile de perovskit și stratul protector”, a spus Fehr. „Rezultatele noastre reprezintă cea mai mare eficiență pentru celulele fotoelectrochimice fără concentrare solară și cea mai bună eficiență generală pentru cele care utilizează semiconductori perovskitici cu halogenuri.

„Este o premieră pentru un domeniu care a fost dominat în mod istoric de semiconductori prohibitiv de scumpi și poate reprezenta o cale spre fezabilitatea comercială pentru acest tip de dispozitiv pentru prima dată în istorie”, a declarat Fehr.

Cercetătorii au arătat că designul lor de barieră a funcționat pentru diferite reacții și cu diferiți semiconductori, ceea ce îl face aplicabil în multe sisteme.

„Sperăm că astfel de sisteme vor servi drept platformă pentru conducerea unei game largi de electroni către reacții de formare a combustibililor folosind materii prime abundente, având ca aport energetic doar lumina soarelui”, a declarat Mohite.

„Cu îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește stabilitatea și scara, această tehnologie ar putea deschide economia hidrogenului și ar putea schimba modul în care oamenii produc lucruri, de la combustibilul fosil la cel solar”, a adăugat Fehr.

Studenții absolvenți de la Rice, Ayush Agrawal și Faiz Mandani, sunt autorii principali ai studiului alături de Fehr. De asemenea, lucrarea a fost realizată în parte de Laboratorul Național de Energie Regenerabilă, care este operat de Alliance for Sustainable Energy LLC pentru Departamentul de Energie în cadrul contractului DE-AC36-08GO28308.

Mohite este profesor asociat de inginerie chimică și biomoleculară și director al facultății Rice Engineering Initiative for Energy Transition and Sustainability, sau REINVENTS. Wong este profesorul Tina și Sunit Patel în nanotehnologie moleculară, președinte și profesor de inginerie chimică și biomoleculară și profesor de chimie, știința materialelor și nanotehnologie, precum și de inginerie civilă și de mediu.

Cercetarea a fost sprijinită de Departamentul de Energie (DE-EE0008843), SARIN Energy Inc. și de Autoritatea pentru Echipamente Partajate de la Rice.

Sursa.