germania – apers

Germania testează pe Rin o centrală cu 124 de turbine subacvatice invizibile

Razvan — Tue, 28 Apr 2026 07:19:36 +0000

Germania testează pe fluviul Rin un nou tip de centrală capabilă să producă energie electrică inclusiv noaptea sau în perioadele fără vânt. Proiectul utilizează 124 de turbine subacvatice aproape invizibile, montate direct în curentul apei, fără construcția unui baraj clasic și fără infrastructura masivă asociată hidrocentralelor tradiționale.

Sistemul se bazează pe energia cinetică a apei aflate în mișcare. Practic, turbinele sunt amplasate sub suprafața fluviului și folosesc curentul natural al Rinului pentru a genera electricitate în mod constant. Spre deosebire de panourile fotovoltaice, care depind de lumină solară, sau de turbinele eoliene, care depind de condițiile atmosferice, un fluviu continuă să curgă permanent, ceea ce oferă o sursă de energie mai stabilă și mai predictibilă.

Unul dintre cele mai importante avantaje ale proiectului este impactul vizual redus. Turbinele sunt aproape complet ascunse sub apă, iar infrastructura necesară este mult mai discretă decât în cazul unei hidrocentrale convenționale. În plus, sistemul nu necesită blocarea cursului apei printr-un baraj uriaș, ceea ce poate reduce impactul asupra mediului și asupra navigației fluviale.

Astfel de proiecte încep să atragă tot mai mult interes în Europa, în contextul în care rețelele electrice trebuie să gestioneze volume tot mai mari de energie regenerabilă intermitentă. Solarul și eolianul pot produce cantități foarte mari de energie, însă depind puternic de vreme și de momentul zilei. Din acest motiv, statele europene caută soluții complementare care pot livra energie într-un mod mai constant.

Tehnologia turbinelor subacvatice nu este complet nouă, însă proiectele de amploare au fost până acum relativ rare. Dezvoltarea unor astfel de sisteme pe fluvii importante precum Rinul ar putea deschide drumul pentru alte instalații similare în Europa, mai ales în zone unde construirea unor hidrocentrale clasice ar fi imposibilă sau controversată.

Există însă și provocări. Puterea individuală a acestor turbine este mai redusă comparativ cu marile hidrocentrale, iar mentenanța într-un mediu subacvatic poate fi complexă și costisitoare. De asemenea, impactul asupra ecosistemelor acvatice trebuie monitorizat atent, în special în cazul proiectelor extinse.

Chiar și așa, proiectul din Germania arată direcția în care începe să se miște infrastructura energetică modernă: sisteme mai discrete, distribuite și capabile să producă energie fără dependență totală de soare sau vânt. Într-o perioadă în care stabilitatea rețelei devine la fel de importantă ca producția propriu-zisă, astfel de soluții ar putea deveni tot mai prezente în peisajul energetic european.

Germania a descoperit 43 de milioane de tone de litiu într-un fost câmp de gaze

Razvan — Sun, 08 Feb 2026 08:55:22 +0000

Germania a confirmat unul dintre cele mai mari zăcăminte de litiu din lume, estimat la 43 de milioane de tone, descoperit într-un fost câmp de gaze naturale din landul Saxonia-Anhalt. Anunțul a fost făcut public la sfârșitul anului 2025 de compania germană Neptune Energy, care operează în regiunea Altmark de mai bine de cinci decenii .

Zăcământul se află la adâncimi cuprinse între 3.200 și 4.000 de metri, în formațiuni de gresie Rotliegend și straturi de rocă vulcanică. Apele geotermale din această zonă conțin concentrații medii de litiu de aproximativ 375 de miligrame pe litru, rezultate în urma descompunerii minerelor de mică din rocile vulcanice, un proces desfășurat pe parcursul a milioane de ani sub efectul unor temperaturi care depășesc 120 de grade Celsius .

Estimarea resursei a fost realizată de evaluatorul independent Sproule ERCE, conform standardului internațional CIM/NI 43-101, și se ridică la 43 de milioane de tone echivalent carbonat de litiu. Proiectul include o licență de producție, denumită Jeetze-L, și trei licențe de explorare, Milde A-L, B-L și C-L, toate situate în perimetrul fostului câmp de gaze .

Neptune Energy a testat deja tehnologia de extracție în cadrul a două proiecte pilot finalizate în 2025. Al doilea pilot, desfășurat împreună cu compania americană Lilac Solutions, a utilizat un proces de schimb ionic și a produs carbonat de litiu de calitate pentru baterii. Un al treilea pilot, început în septembrie 2025, evaluează o tehnologie bazată pe adsorbție .

Metoda folosită este extracția directă a litiului (DLE), un procedeu care separă litiul din saramura extrasă din adâncime, după care fluidul rămas este reinjectat în rezervor. Spre deosebire de exploatările tradiționale din America de Sud, care folosesc bazine de evaporare pe suprafețe întinse și perioade de peste un an, DLE funcționează în sisteme închise, consumă mai puțină apă și nu necesită deschiderea de mine de suprafață .

Amplasarea zăcământului într-o zonă industrială existentă permite reutilizarea infrastructurii fostelor exploatări de gaze, ceea ce reduce costurile și impactul asupra mediului. Temperaturile ridicate din subteran deschid, de asemenea, posibilitatea coproducției de energie geotermală în paralel cu extracția litiului .

Confirmarea acestei resurse vine în contextul în care Uniunea Europeană, prin Critical Raw Materials Act adoptat în 2023, și-a stabilit ca obiectiv ca cel puțin 10% din necesarul de minerale strategice, inclusiv litiu, să fie acoperit din surse proprii până în 2030. Europa a depins până acum aproape în totalitate de importuri, în principal din zona numită Triunghiul Litiului (Chile, Argentina, Bolivia) și de capacitățile de procesare din China .

În prezent, proiectul se află în faza de obținere a autorizațiilor pentru construirea unei instalații demonstrative. Deciziile privind autorizațiile de mediu și scalarea tehnologiei vor determina calendarul intrării în producția comercială. Potrivit planurilor actuale, o producție de 25.000 de tone pe an ar putea fi atinsă în jurul anului 2030 .

Revoluția panourilor solare de balcon: Germania adoptă energia verde la scară mică

Razvan — Tue, 28 Jan 2025 08:00:12 +0000

Într-o dimineață rece de ianuarie, Jens Sax din Berlin își verifică telefonul pentru a vedea câtă energie electrică au produs panourile solare montate pe balconul său. Deși randamentul este redus în această perioadă, economiile realizate din august până acum se ridică la 79 de euro. Acesta este doar un exemplu al exploziei utilizării panourilor solare de balcon în Germania, fenomen susținut de subvenții și de creșterea prețurilor la energie.

Adoptarea masivă a panourilor solare de balcon în Germania

Conform datelor oficiale, peste 800.000 de astfel de instalații au fost montate până la sfârșitul anului trecut, dublu față de anul anterior și de zece ori mai mult decât în 2022. În realitate, estimările firmei de consultanță EmpowerSource indică un număr de trei milioane de astfel de kituri funcționale, incluzând și cele neînregistrate oficial.

Acest trend este alimentat de prețurile mai accesibile ale panourilor de balcon, comparativ cu cele pentru acoperiș, și de simplitatea instalării. De exemplu, Christoph Stadelmann, un profesor din Frankfurt, a achiziționat un astfel de kit pentru 650 de euro, iar autoritățile locale i-au subvenționat jumătate din cost. În aceste condiții, își va recupera investiția în doar trei ani, comparativ cu perioada de 15 ani necesară pentru amortizarea unui sistem fotovoltaic montat pe acoperiș.

Măsurile guvernamentale sprijină tranziția verde

Guvernul german a luat măsuri pentru a facilita instalarea acestor panouri. Cetățenii care locuiesc în apartamente nu mai trebuie să solicite permisiunea administratorilor clădirilor, iar dispozitivele nu mai trebuie înregistrate oficial, reducând astfel birocrația.

Această schimbare legislativă a transformat energia regenerabilă într-o opțiune accesibilă pentru milioane de locuințe, fără a necesita investiții majore sau expertiză tehnică avansată. Potrivit cercetătorului Leonhard Probst de la Institutul Fraunhofer, popularitatea panourilor solare de balcon va continua să crească în Germania.

Expansiunea în Europa și provocările din Est

Fenomenul panourilor solare de balcon se extinde și în alte țări europene. Olanda, Franța, Italia și Spania înregistrează un interes crescut pentru această soluție, datorită scăderii continue a prețurilor. În schimb, în Europa de Est, situația este diferită.

Ungaria a decis interzicerea acestor instalații începând cu 1 ianuarie 2025, însă experții spun că interdicția poate fi ocolită în anumite situații. În Polonia, panourile de balcon se confruntă cu o rezistență considerabilă din partea cooperativelor de locuințe, care invocă argumente legate de estetică și siguranță structurală. Un locuitor din Gdansk s-a văzut obligat să demonteze panourile de pe balcon, deși avea sprijinul experților și al vecinilor, iar cazul său a ajuns în instanță.

O soluție accesibilă pentru viitorul energiei verzi

În timp ce unele țări îmbrățișează această inovație, altele o resping din motive birocratice sau estetice. Totuși, Germania demonstrează că energia solară poate deveni parte din viața cotidiană a oamenilor, fără investiții majore și fără procese complicate. Cu sprijinul guvernelor și al pieței, panourile solare de balcon ar putea deveni un element central al tranziției energetice europene.

Germania renunță la prețurile garantate pentru energia regenerabilă: Ce înseamnă pentru viitorul producției de energie verde?

Razvan — Thu, 11 Jul 2024 19:22:29 +0000

Germania, pionier în domeniul energiei regenerabile, anunță o schimbare majoră în politica sa de subvenționare a energiei verzi. Începând cu luna viitoare, producătorii de energie regenerabilă nu vor mai beneficia de prețurile garantate de vânzare, un mecanism care a fost pilonul principal al creșterii rapide a acestui sector în ultimele două decenii.

De la feed-in tariff la piața liberă

În ultimele douăzeci de ani, Germania a fost un exemplu global în tranziția către surse de energie regenerabilă, adoptând schema Feed-in Tariff (FiT), care oferea producătorilor prețuri fixe și garantate pentru energia electrică generată din surse regenerabile, precum energia solară și eoliană. Această politică a permis o expansiune rapidă a capacității de producție verde și a contribuit semnificativ la reducerea emisiilor de carbon.

Totuși, guvernul german a anunțat recent că această schemă va fi înlocuită cu un nou sistem bazat pe piața liberă. Potrivit Ministerului Economiei și Energiei, această schimbare este necesară pentru a alinia mai bine producția de energie regenerabilă cu cerințele pieței și pentru a încuraja inovația și eficiența în sector.

Impactul asupra producătorilor

Această schimbare va avea un impact semnificativ asupra producătorilor de energie regenerabilă. Fără prețurile garantate, aceștia vor trebui să-și vândă energia pe piața liberă, unde prețurile sunt determinate de cerere și ofertă. Aceasta ar putea duce la fluctuații mai mari ale prețurilor și la o incertitudine crescută pentru producători, care vor trebui să fie mai competitivi și să-și optimizeze costurile de producție.

„Aceasta este o provocare majoră pentru noi”, a declarat Hans Müller, directorul unei companii de energie solară din Bavaria. „Ne-am bazat pe stabilitatea oferită de prețurile garantate. Acum va trebui să investim în tehnologii mai eficiente și să găsim modalități de a reduce costurile pentru a rămâne competitivi.”

Beneficii pe termen lung

În ciuda preocupărilor pe termen scurt, autoritățile germane sunt optimiste că această tranziție va aduce beneficii pe termen lung. Se așteaptă ca piața liberă să stimuleze concurența și inovația, ducând la o scădere a costurilor energiei regenerabile și la o integrare mai eficientă a acesteia în sistemul energetic național.

„Prin această reformă, ne propunem să facem energia regenerabilă mai competitivă și să încurajăm dezvoltarea unor tehnologii mai avansate”, a afirmat Peter Altmaier, ministrul economiei. „Vrem să asigurăm o tranziție durabilă către o economie verde, care să fie atât ecologică, cât și economic viabilă.”

Reacții mixte

Reacțiile la anunțul acestei reforme au fost mixte. Pe de o parte, organizațiile ecologiste și susținătorii energiei regenerabile își exprimă îngrijorarea că eliminarea prețurilor garantate ar putea încetini ritmul investițiilor în acest sector. Pe de altă parte, economiștii și analiștii pieței energetice consideră că această schimbare este un pas necesar pentru maturizarea pieței de energie regenerabilă și pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Germaniei în materie de sustenabilitate.

„Este un pas curajos, dar necesar”, a spus Claudia Kemfert, expertă în energie la Institutul German pentru Cercetare Economică. „Piața liberă va aduce provocări, dar și oportunități semnificative pentru inovare și creștere.”

Germania se află într-un moment crucial în tranziția sa energetică. Eliminarea prețurilor garantate pentru energia regenerabilă marchează o schimbare majoră de strategie, menită să stimuleze competitivitatea și eficiența în sectorul energetic verde. Deși provocările nu vor lipsi, beneficiile pe termen lung ar putea poziționa Germania ca lider global în utilizarea sustenabilă a resurselor regenerabile.