Germania testează pe Rin o centrală cu 124 de turbine subacvatice invizibile

Razvan — Tue, 28 Apr 2026 07:19:36 +0000

Germania testează pe fluviul Rin un nou tip de centrală capabilă să producă energie electrică inclusiv noaptea sau în perioadele fără vânt. Proiectul utilizează 124 de turbine subacvatice aproape invizibile, montate direct în curentul apei, fără construcția unui baraj clasic și fără infrastructura masivă asociată hidrocentralelor tradiționale.

Sistemul se bazează pe energia cinetică a apei aflate în mișcare. Practic, turbinele sunt amplasate sub suprafața fluviului și folosesc curentul natural al Rinului pentru a genera electricitate în mod constant. Spre deosebire de panourile fotovoltaice, care depind de lumină solară, sau de turbinele eoliene, care depind de condițiile atmosferice, un fluviu continuă să curgă permanent, ceea ce oferă o sursă de energie mai stabilă și mai predictibilă.

Unul dintre cele mai importante avantaje ale proiectului este impactul vizual redus. Turbinele sunt aproape complet ascunse sub apă, iar infrastructura necesară este mult mai discretă decât în cazul unei hidrocentrale convenționale. În plus, sistemul nu necesită blocarea cursului apei printr-un baraj uriaș, ceea ce poate reduce impactul asupra mediului și asupra navigației fluviale.

Astfel de proiecte încep să atragă tot mai mult interes în Europa, în contextul în care rețelele electrice trebuie să gestioneze volume tot mai mari de energie regenerabilă intermitentă. Solarul și eolianul pot produce cantități foarte mari de energie, însă depind puternic de vreme și de momentul zilei. Din acest motiv, statele europene caută soluții complementare care pot livra energie într-un mod mai constant.

Tehnologia turbinelor subacvatice nu este complet nouă, însă proiectele de amploare au fost până acum relativ rare. Dezvoltarea unor astfel de sisteme pe fluvii importante precum Rinul ar putea deschide drumul pentru alte instalații similare în Europa, mai ales în zone unde construirea unor hidrocentrale clasice ar fi imposibilă sau controversată.

Există însă și provocări. Puterea individuală a acestor turbine este mai redusă comparativ cu marile hidrocentrale, iar mentenanța într-un mediu subacvatic poate fi complexă și costisitoare. De asemenea, impactul asupra ecosistemelor acvatice trebuie monitorizat atent, în special în cazul proiectelor extinse.

Chiar și așa, proiectul din Germania arată direcția în care începe să se miște infrastructura energetică modernă: sisteme mai discrete, distribuite și capabile să producă energie fără dependență totală de soare sau vânt. Într-o perioadă în care stabilitatea rețelei devine la fel de importantă ca producția propriu-zisă, astfel de soluții ar putea deveni tot mai prezente în peisajul energetic european.

Undă verde pentru energia curată: Complexul hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana primește acordul de mediu pentru finalizare

Razvan — Mon, 26 Jan 2026 10:23:04 +0000

România face un pas important în direcția consolidării producției de energie din surse regenerabile. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat emiterea acordului de mediu pentru etapa a doua a Complexului Hidrotehnic și Energetic Cerna–Motru–Tismana, un proiect major localizat în județul Gorj, pe teritoriul comunelor Peștișani, Tismana, Godinești, Ciuperceni și Câlnic.

O decizie unanimă, bazată pe date și studii

Hotărârea a fost luată de Comisia de Analiză Tehnică (CAT), formată din reprezentanți ai mai multor ministere și instituții, care au aprobat în unanimitate proiectul după analizarea riguroasă a trei studii de impact: raportul asupra mediului, evaluarea adecvată pentru zonele protejate și evaluarea efectelor asupra corpurilor de apă.

Potrivit ministrului mediului, Diana Buzoianu, acordul emis este „un exemplu de cum dezvoltarea infrastructurii energetice și protecția mediului pot merge împreună atunci când există profesionalism, cooperare instituțională și respectarea strictă a regulilor”. Oficialul a subliniat că nu este vorba de compromisuri, ci de „soluții tehnice corecte”, construite legal și responsabil.

Un proiect vechi, adus la zi

Complexul Cerna–Motru–Tismana este o investiție veche, începută în anii ’70, și continuată fragmentar de-a lungul decadelor. Etapa a doua vizează finalizarea și punerea în siguranță a barajului Vâja la cota intermediară de 572 metri deasupra mării, precum și optimizarea Centralei Clocotiș, în vederea creșterii randamentului de producție.

Amenajarea are și un important rol de protecție împotriva viiturilor pentru localitățile din aval, oferind un dublu beneficiu – energetic și de securitate hidrologică.

Putere instalată de 119 megawați

Potrivit datelor furnizate de Hidroelectrica, această etapă a proiectului presupune o putere instalată de 119 MW și este deja finalizată în proporție de 90 %, ceea ce va permite o punere rapidă în funcțiune imediat ce vor fi obținute toate avizele necesare. Complexul va deveni astfel unul dintre cei mai mari producători de energie hidroelectrică din regiune.

Fără fragmentarea ecosistemelor acvatice

Soluția tehnică aleasă a fost modificată în raport cu planul original, astfel încât să elimine riscurile de fragmentare longitudinală și laterală a râului Tismana. Conectivitatea naturală a apei este menținută, iar sistemele acvatice – inclusiv habitatele sensibile – sunt protejate. Sunt prevăzute măsuri clare de monitorizare și intervenție atât în faza de execuție, cât și în cea operațională.

Un precedent pentru viitoarele proiecte regenerabile

Acordul de mediu emis pentru Cerna–Motru–Tismana este mai mult decât o aprobare administrativă: este un semnal că proiectele energetice mari pot fi finalizate în România, fără a sacrifica protecția mediului, dacă sunt respectate toate etapele legale și dacă sunt făcute cu competență. Într-un context european în care energia curată este o prioritate declarată, astfel de proiecte pot repune România pe harta marilor investiții în regenerabile.