investiții energie – apers

SANY a început lucrările la unul dintre cele mai mari proiecte energetice din Europa, în România

Razvan — Fri, 01 May 2026 07:31:47 +0000

Conglomeratul chinez SANY a lansat oficial lucrările pentru un proiect energetic de proporții în localitatea Dobrești, investiția fiind estimată la aproximativ 1 miliard de euro. Proiectul este prezentat drept unul dintre cele mai mari proiecte energetice hibride din Europa și marchează una dintre cele mai importante investiții recente din sectorul energetic românesc.

SANY este unul dintre cele mai mari grupuri industriale din China, cunoscut la nivel internațional în special pentru producția de utilaje grele, echipamente industriale și dezvoltarea unor proiecte de infrastructură și energie de mari dimensiuni. Intrarea companiei într-un proiect major din România este văzută ca un semnal important pentru atractivitatea pieței locale de energie.

Proiectul de la Dobrești este unul de tip hibrid, ceea ce înseamnă că va combina mai multe tehnologii energetice într-un singur sistem integrat. Astfel de proiecte includ de regulă capacități de producție din surse regenerabile, precum energia solară sau eoliană, alături de sisteme moderne de stocare a energiei în baterii.

Scopul acestor investiții este creșterea stabilității producției și reducerea fluctuațiilor specifice energiei regenerabile. În perioadele în care producția depășește consumul, surplusul poate fi stocat în baterii și utilizat ulterior în orele cu cerere ridicată.

În ultimii ani, proiectele energetice hibride au început să fie considerate noul standard în industrie, deoarece simpla producție de energie nu mai este suficientă fără soluții eficiente de stocare și management al consumului. Dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile obligă statele europene să investească simultan în infrastructură de echilibrare și flexibilizare a rețelelor electrice.

România a devenit tot mai atractivă pentru investițiile din sectorul energetic, în special datorită poziției geografice, accesului la infrastructură regională și potențialului ridicat pentru dezvoltarea energiei regenerabile. Interesul companiilor asiatice pentru Europa de Est a crescut semnificativ în ultimii ani, pe fondul tranziției energetice accelerate din Uniunea Europeană.

Pe lângă componenta energetică, proiectul de la Dobrești poate avea și un impact economic important la nivel local, prin crearea de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii și atragerea altor investiții conexe în regiune.

La nivel european, investițiile în producția și stocarea energiei au crescut puternic în contextul electrificării accelerate a economiei și al nevoii de reducere a dependenței energetice externe. În acest context, proiectele de mari dimensiuni precum cel dezvoltat de SANY în România devin tot mai importante pentru viitoarea arhitectură energetică europeană.

China vrea să construiască în România cel mai mare proiect energetic hibrid din Europa

Razvan — Sat, 04 Apr 2026 07:30:32 +0000

Investitorul chinez SUNGROW intenționează să dezvolte în România un proiect energetic hibrid de aproximativ 1 miliard de euro, prezentat ca fiind unul dintre cele mai mari de acest tip din Europa. Anunțul vine într-un moment în care proiectele mari din energie încep să se mute de la simple parcuri de producție către soluții integrate.

Cheia aici nu este doar dimensiunea investiției, ci tipul proiectului. Un sistem energetic hibrid combină, de regulă, mai multe surse de producție — cel mai frecvent solar și eolian — cu capacități de stocare a energiei, de tip baterii (BESS). Ideea este simplă: nu doar produci energie, ci o și gestionezi, astfel încât livrarea către rețea să fie mai stabilă.

Datele exacte privind structura completă a proiectului nu sunt încă detaliate public în totalitate, însă astfel de dezvoltări includ, în mod tipic, sute de megawați instalați în producție și sisteme de stocare dimensionate pentru a echilibra variațiile naturale ale energiei regenerabile. Tocmai această combinație face diferența față de parcurile clasice, unde producția depinde direct de condițiile meteo.

România devine tot mai atractivă pentru astfel de investiții. Poziția geografică oferă un mix bun de resurse — potențial solar în creștere și zone favorabile pentru eolian — iar piața energetică este încă în expansiune. În același timp, nevoia de capacități noi de producție este reală, pe fondul creșterii consumului și al tranziției energetice.

Pentru investitorii din China, proiectele de infrastructură energetică din Europa reprezintă oportunități pe termen lung, mai ales în piețe unde dezvoltarea este încă în plină accelerare. România se află exact în acest punct: suficient de matură încât să susțină proiecte mari, dar încă deschisă pentru extindere rapidă.

Proiectele hibride sunt văzute ca următorul pas în evoluția energiei regenerabile. Problema principală a surselor precum solarul și eolianul nu este producția în sine, ci variabilitatea. Fără stocare, energia este livrată atunci când este produsă, nu neapărat când este nevoie. Integrarea bateriilor schimbă această logică, permițând stocarea surplusului și utilizarea lui în momentele de consum ridicat.

Totuși, afirmațiile de tip „cel mai mare din Europa” trebuie privite cu prudență. Dimensiunea acestor proiecte depinde de modul în care sunt definite — putere instalată, capacitate de stocare sau combinația dintre ele — iar în Europa există deja proiecte mari în dezvoltare pe același model.

În plus, astfel de investiții nu devin realitate peste noapte. De la anunț până la punerea în funcțiune pot trece ani, iar proiectele de această dimensiune depind de autorizări, conectarea la rețea și structuri de finanțare complexe.

Chiar și așa, direcția este clară. România începe să intre pe radarul proiectelor energetice integrate, nu doar al celor de producție simplă. Iar apariția unor investiții de acest tip indică o schimbare de etapă: de la dezvoltări punctuale la sisteme gândite ca parte dintr-un mecanism mai larg al rețelei.

Hidroelectrica construiește un parc fotovoltaic de 9 MW în Țara Hațegului

Razvan — Thu, 19 Feb 2026 10:04:44 +0000

Hidroelectrica va construi un nou parc fotovoltaic cu o putere instalată de aproximativ 9 MW, proiect care va fi realizat de un consorțiu de companii românești și ar urma să fie finalizat în aproximativ un an. Investiția face parte din strategia companiei de extindere a portofoliului de producție dincolo de energia hidro, domeniul în care compania este lider pe piața românească.

Noul proiect, denumit „Parcul Fotovoltaic Țara Hațegului”, va avea o capacitate instalată de 8,9 MWp și o producție anuală estimată la aproximativ 11 GWh de energie electrică. Energia produsă va fi livrată în sistemul energetic național, contribuind la creșterea capacității de producție din surse regenerabile.

Contractul pentru realizarea investiției are o valoare de aproximativ 24,4 milioane de lei și a fost atribuit în urma unei proceduri de licitație la care au participat mai mulți ofertanți. Lucrările vor fi realizate de o asociere de companii românești formată din Electro‑Alfa International, liderul consorțiului, și General Me.El Electric.

Contractul este unul de tip „la cheie” și include proiectarea instalației, furnizarea echipamentelor, execuția lucrărilor, testarea sistemului și punerea în funcțiune a centralei. Durata totală a proiectului este estimată la 12 luni, primele două luni fiind dedicate fazei de proiectare, iar restul perioadei lucrărilor de construcție și instalare.

Pentru Hidroelectrica, proiectul marchează o etapă în strategia de diversificare a producției de energie regenerabilă. Compania operează în prezent peste 6 GW de capacități hidroenergetice și deține, de asemenea, parcul eolian de la Crucea. Dezvoltarea de centrale fotovoltaice completează portofoliul energetic al companiei și permite o utilizare mai flexibilă a infrastructurii existente.

Integrarea producției solare în portofoliul unui producător hidroenergetic oferă avantaje operaționale importante. Energia solară este produsă în special în intervalele de consum ridicat din timpul zilei, în timp ce hidrocentralele pot ajusta producția în funcție de necesarul sistemului. Această combinație permite echilibrarea mai eficientă a producției și o utilizare optimă a resurselor energetice.

Modelul de combinare a energiei hidro cu proiecte fotovoltaice este utilizat tot mai frecvent în Europa, deoarece permite producătorilor să își diversifice sursele de energie regenerabilă și să reducă dependența de variațiile hidrologice sau meteorologice.

Prin dezvoltarea noului parc fotovoltaic, Hidroelectrica continuă procesul de extindere a capacităților de producție din surse regenerabile și își consolidează poziția în sectorul energiei curate din România.

BEI finanțează trei parcuri fotovoltaice de 190 MW în Olt și Dolj

Razvan — Mon, 16 Feb 2026 08:18:20 +0000

Banca Europeană de Investiții a anunțat, printr-un comunicat remis AGERPRES, sprijinul financiar pentru dezvoltarea a trei parcuri fotovoltaice în județele Olt și Dolj, la granița cu Bulgaria și în proximitatea fluviului Dunărea.

Centrele de producție planificate sunt amplasate în sudul țării, în comunele Dobrun, județul Olt, și Sadova, județul Dolj. Proiectul vizează dezvoltarea, construcția și operarea a trei centrale fotovoltaice cu o capacitate instalată totală de aproximativ 190 MWp. Două dintre parcuri vor fi realizate în Dobrun, iar al treilea în Sadova.

Finanțarea acordată de BEI pentru acest pachet de investiții se ridică la 34 de milioane de euro, parte a unui program mai amplu destinat susținerii proiectelor de energie regenerabilă din România. Sprijinul instituției europene completează structura de finanțare a proiectului și facilitează intrarea în etapa de implementare.

Amplasarea în județele Olt și Dolj oferă acces la o zonă cu potențial solar ridicat și la infrastructura de transport al energiei din sudul României. Proximitatea față de granița cu Bulgaria și de Dunăre plasează proiectul într-un areal cu relevanță pentru interconectările regionale și pentru consolidarea producției de energie regenerabilă în zona de sud-est a Europei.

Potrivit informațiilor comunicate, lucrările de construcție sunt programate să înceapă în perioada următoare, iar punerea în funcțiune este estimată până în 2027. Odată finalizate, cele trei parcuri vor contribui la creșterea capacității instalate de energie solară a României și la diversificarea mixului energetic național.

România, lider în energia eoliană offshore: Proiecte de miliarde de euro și zeci de mii de locuri de muncă până în 2035

Razvan — Wed, 02 Oct 2024 11:19:30 +0000

România se află pe punctul de a deveni unul dintre cei mai importanți actori în sectorul energiei eoliene offshore din Europa, conform raportului „Offshore Wind Roadmap for Romania”, realizat de Banca Mondială. Acest studiu detaliază potențialul extraordinar al României de a dezvolta proiecte de energie eoliană în Marea Neagră, cu investiții estimate la 19 miliarde de euro până în 2035. Conform raportului, proiectele vor adăuga aproximativ 7GW noi la sistemul energetic național, iar industria eoliană offshore ar putea crea până la 77.000 de locuri de muncă.

Potențialul impresionant al Mării Negre pentru energia eoliană

Conform studiului, România are un potențial total de 76GW în Marea Neagră, din care 22GW pe platforme fixe și 54GW pe platforme plutitoare, ceea ce face ca țara să aibă cel mai mare potențial energetic din Europa. Zona economică exclusivă a României din Marea Neagră a fost analizată în detaliu, iar viteza vântului în această regiune este estimată la 7,5-8 m/s, condiții excelente pentru dezvoltarea parcurilor eoliene. Experții estimează că primele proiecte majore, cu o capacitate între 3GW și 7GW, vor fi operaționale până în 2035.

„Energia eoliană offshore este verde, competitivă ca preț și are un efect semnificativ de multiplicare asupra economiei locale,” a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Acesta a subliniat că anul viitor, România va finaliza studiul privind amplasamentele optime pentru viitoarele centrale eoliene offshore, cu sprijinul continuu al Băncii Mondiale, Comisiei Europene și Departamentului de Stat al SUA.

Cadru legal inovator și sprijin european pentru proiectele eoliene

Un pas esențial în concretizarea acestor proiecte a fost adoptarea legii energiei eoliene offshore, ceea ce face din România prima țară din bazinul Mării Negre cu un cadru legislativ clar și atractiv pentru investitori. Acest avantaj competitiv oferă României oportunitatea de a deveni un hub regional pentru energia eoliană și de a juca un rol esențial în asigurarea securității și independenței energetice a regiunii.

„Suntem cu câțiva pași înaintea celorlalte state din regiune și trebuie să menținem tempoul. Dacă vom continua să fim primii, România are șansa de a deveni lider regional în sectorul energiei eoliene offshore,” a adăugat Burduja, mulțumind Comisiei Europene și DG Reform pentru sprijinul oferit.

Acest proiect ambițios nu doar că va contribui semnificativ la tranziția energetică verde a României, dar va stimula și economia locală prin crearea de zeci de mii de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii și atragerea de noi investiții străine.