<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>tehnologii sustenabile &#8211; apers</title>
	<atom:link href="https://apers.ro/tag/tehnologii-sustenabile/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://apers.ro</link>
	<description>Asociația Pentru Energie Regenerabilă Sustenabilă</description>
	<lastBuildDate>Sat, 19 Apr 2025 10:43:46 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0</generator>

<image>
	<url>https://apers.ro/wp-content/uploads/2024/11/cropped-Pictograma-Apers_Color-8-32x32.png</url>
	<title>tehnologii sustenabile &#8211; apers</title>
	<link>https://apers.ro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Panouri solare din titan: Japonia propune o revoluție în energia regenerabilă</title>
		<link>https://apers.ro/2025/04/09/panouri-solare-din-titan-japonia-propune-o-revolutie-in-energia-regenerabila/</link>
					<comments>https://apers.ro/2025/04/09/panouri-solare-din-titan-japonia-propune-o-revolutie-in-energia-regenerabila/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Razvan]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 09 Apr 2025 07:40:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Inovație]]></category>
		<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[energie solara]]></category>
		<category><![CDATA[extracție titan]]></category>
		<category><![CDATA[panouri din titan]]></category>
		<category><![CDATA[tehnologii sustenabile]]></category>
		<category><![CDATA[Universitatea din Tokyo]]></category>
		<category><![CDATA[ytriu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://apers.ro/?p=3176</guid>

					<description><![CDATA[]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div class="wpb-content-wrapper"><div class="vc_row wpb_row vc_row-fluid"><div class="wpb_column vc_column_container vc_col-sm-12"><div class="vc_column-inner"><div class="wpb_wrapper">		<div id="wd-68037dcf9180b" class="wd-text-block wd-wpb reset-last-child wd-rs-68037dcf9180b text-left ">
			<p class="" data-start="144" data-end="645"><strong>O echipă de cercetători de la Universitatea din Tokyo a prezentat recent o inovație care ar putea transforma radical modul în care producem energie solară. Este vorba despre panouri solare construite pe bază de titan, care ar putea fi de până la 1.000 de ori mai eficiente decât panourile tradiționale din siliciu. Tehnologia, documentată deja în reviste de renume precum <em data-start="520" data-end="543">Nature Communications</em> și <em data-start="547" data-end="587">Solar Energy Materials and Solar Cells</em>, promite un salt major în domeniul energiei regenerabile.</strong></p>
<p class="" data-start="647" data-end="1052">Secretul eficienței acestor panouri constă în combinația dintre <strong data-start="711" data-end="753">straturi de dioxid de titan și seleniu</strong>, precum și în modul în care acestea sunt legate pentru a permite o conversie superioară a luminii în energie electrică. Sistemul optimizează absorbția luminii și minimizează pierderile energetice, transformând o cantitate identică de lumină solară într-o producție energetică semnificativ mai mare.</p>
<p class="" data-start="1054" data-end="1105"><strong data-start="1054" data-end="1105">Problema titanului: prețul ridicat al inovației</strong></p>
<p class="" data-start="1107" data-end="1440">Cu toate calitățile sale – de la <strong data-start="1140" data-end="1167">rezistența la coroziune</strong> până la durabilitatea extremă – titanul a fost rar utilizat la scară largă din cauza <strong data-start="1253" data-end="1285">costurilor mari de extracție</strong>. Procesul convențional de purificare este unul intensiv din punct de vedere energetic, ceea ce a limitat aplicabilitatea metalului în industriile de masă.</p>
<p class="" data-start="1442" data-end="1751">Totuși, cercetătorii japonezi au făcut un pas major în depășirea acestei bariere prin dezvoltarea unei <strong data-start="1545" data-end="1572">noi metode de extracție</strong> care utilizează un metal de pământ rar, <strong data-start="1613" data-end="1622">ytriu</strong>, pentru a reduce conținutul de oxigen din titan la doar 0,02% din masă. Rezultatul: un aliaj mai pur și semnificativ mai ieftin.</p>
<p class="" data-start="1753" data-end="1810"><strong data-start="1753" data-end="1810">Ytriul: catalizatorul progresului, dar și o provocare</strong></p>
<p class="" data-start="1812" data-end="2248">Ytriul, deja folosit în tehnologii avansate precum <strong data-start="1863" data-end="1899">ecranele LED și superconductorii</strong>, are acum un nou rol: cel de <strong data-start="1929" data-end="1957">purificator al titanului</strong>. Deși această utilizare reduce costurile și face titanul mai accesibil pentru aplicații în energie și industrie, ea aduce și <strong data-start="2083" data-end="2109">riscuri de contaminare</strong> care ar putea afecta <strong data-start="2131" data-end="2158">rezistența la coroziune</strong> – un aspect esențial în domenii precum aeronautica sau electronica de înaltă performanță.</p>
<p class="" data-start="2250" data-end="2505">Cercetătorii lucrează intens pentru a echilibra beneficiile aduse de ytriu cu exigențele stricte ale aplicațiilor industriale. Scopul este obținerea unui <strong data-start="2404" data-end="2435">titan ieftin, dar și stabil</strong>, capabil să susțină tehnologii verzi fără a compromite durabilitatea.</p>
<p class="" data-start="2507" data-end="2546"><strong data-start="2507" data-end="2546">Aplicații dincolo de energia solară</strong></p>
<p class="" data-start="2548" data-end="2987">Impactul noii tehnologii depășește cu mult domeniul panourilor solare. Un <strong data-start="2622" data-end="2645">titan mai accesibil</strong> ar putea duce la progrese importante în <strong data-start="2686" data-end="2745">industriile aerospațială, militară, auto și electronică</strong>, acolo unde greutatea redusă și rezistența extremă sunt esențiale. De asemenea, noile celule solare ar putea fi integrate în echipamente mobile, drone, sateliți sau infrastructură inteligentă, extinzând gama de aplicații ale energiei curate.</p>
<p class="" data-start="2989" data-end="3046"><strong data-start="2989" data-end="3046">Viitorul: colaborare globală și investiții strategice</strong></p>
<p class="" data-start="3048" data-end="3328">Pentru ca aceste panouri să devină o realitate comercială, este nevoie de <strong data-start="3122" data-end="3145">investiții continue</strong> și <strong data-start="3149" data-end="3178">colaborare internațională</strong>. Experții sunt optimiști, subliniind că Japonia a oferit un prototip viabil care, cu sprijinul potrivit, ar putea schimba fața energiei regenerabile.</p>
<p class="" data-start="3330" data-end="3543">Într-un context global în care presiunea pentru soluții sustenabile este în creștere, descoperirile de la Universitatea din Tokyo oferă nu doar speranță, ci și o direcție clară pentru viitorul tehnologiilor verzi.</p>
		</div>
		</div></div></div></div>
</div>]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://apers.ro/2025/04/09/panouri-solare-din-titan-japonia-propune-o-revolutie-in-energia-regenerabila/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>România investește în viitorul energetic: „Ro-HydroHub”, un proiect de 130 de milioane de euro pentru hidrogen și tehnologii noi</title>
		<link>https://apers.ro/2024/12/09/romania-investeste-in-viitorul-energetic-ro-hydrohub-un-proiect-de-130-de-milioane-de-euro-pentru-hidrogen-si-tehnologii-noi/</link>
					<comments>https://apers.ro/2024/12/09/romania-investeste-in-viitorul-energetic-ro-hydrohub-un-proiect-de-130-de-milioane-de-euro-pentru-hidrogen-si-tehnologii-noi/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Razvan]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 09 Dec 2024 10:00:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[cercetare și inovare]]></category>
		<category><![CDATA[Energie verde]]></category>
		<category><![CDATA[Hidrogen]]></category>
		<category><![CDATA[Ro-HydroHub]]></category>
		<category><![CDATA[tehnologii sustenabile]]></category>
		<category><![CDATA[tranziție energetică]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://apers.ro/?p=2871</guid>

					<description><![CDATA[]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div class="wpb-content-wrapper"><div class="vc_row wpb_row vc_row-fluid"><div class="wpb_column vc_column_container vc_col-sm-12"><div class="vc_column-inner"><div class="wpb_wrapper">		<div id="wd-675e194348e74" class="wd-text-block wd-wpb reset-last-child wd-rs-675e194348e74 text-left ">
			<p><strong>Un proiect inovator derulat de INCSI Râmnicu Vâlcea, Politehnica București și Universitatea Babeș-Bolyai promite să revoluționeze industria hidrogenului din România. Valoarea totală a investiției: 130 de milioane de euro.</strong></p>
		</div>
				<div id="wd-675e199ba1f87" class="wd-text-block wd-wpb reset-last-child wd-rs-675e199ba1f87 text-left ">
			<h3>Un nou centru pentru tehnologia hidrogenului</h3>
<p>Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (INCSI) Râmnicu Vâlcea a demarat o licitație de 42 de milioane de lei pentru proiectarea și execuția lucrărilor necesare „Hub-ului Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice – Ro-HydroHub”.</p>
<p>Proiectul este finanțat prin <em>PCIDIF – Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027</em> și implică un parteneriat cu Politehnica București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.</p>
<h3>Ce presupune prima fază a proiectului?</h3>
<p>Această etapă inițială are ca scop construirea a patru corpuri de clădire și a anexelor aferente, incluzând racorduri la rețelele de apă, curent și gaze. Ulterior, infrastructura va găzdui echipamente avansate pentru cercetare și dezvoltare în industria hidrogenului.</p>
<p>Potrivit ministrului Cercetării, Digitalizării și Inovării, Bogdan Ivan:</p>
<blockquote><p>
<em>„În această proiecție, vom avea 51 de milioane de euro pentru infrastructura de cercetare și inovare, 81 de cercetători susținuți, 9 IMM-uri beneficiare ale rezultatelor cercetării și 12 brevete de invenție în proprietatea statului român.”</em>
</p></blockquote>
<h3>Hidrogenul: cheia tranziției energetice</h3>
<p>Ro-HydroHub se alătură inițiativelor europene pentru tranziția către soluții energetice mai curate și mai sustenabile. Hidrogenul, văzut drept un combustibil al viitorului, poate fi folosit în combinație cu gazele naturale în infrastructurile actuale de transport, cum ar fi gazoductele, care vor fi adaptate pentru acest scop.</p>
<p>Tehnologiile dezvoltate la Ro-HydroHub vor contribui la reducerea emisiilor de carbon și la creșterea competitivității economiei românești în sectorul energiei verzi.</p>
<h3>Un impact major pentru cercetare și economie</h3>
<p>Cu un buget total de 130 de milioane de euro, proiectul Ro-HydroHub promite să devină un centru de referință în Europa.</p>
<ul>
<li><strong>Infrastructură de top</strong>: 51 de milioane de euro investiți în echipamente și clădiri.</li>
<li><strong>Forță de muncă specializată</strong>: 81 de cercetători implicați.</li>
<li><strong>Impact asupra industriei</strong>: 9 IMM-uri vor beneficia direct de rezultatele proiectului.</li>
<li><strong>Inovație tehnologică</strong>: Dezvoltarea a 12 brevete de invenție.</li>
</ul>
<p>Acest proiect este o oportunitate unică pentru România de a contribui la dezvoltarea globală a tehnologiilor hidrogenului și de a-și afirma rolul de lider regional în tranziția energetică.</p>
<h3>Un pas strategic pentru viitor</h3>
<p>Ro-HydroHub nu este doar o investiție în cercetare, ci și un simbol al angajamentului României față de obiectivele europene de decarbonizare și inovare. Prin colaborarea cu parteneri de prestigiu și prin accesarea fondurilor europene, România demonstrează că este pregătită să participe activ la revoluția tehnologică în sectorul energetic.</p>
		</div>
		</div></div></div></div>
</div>]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://apers.ro/2024/12/09/romania-investeste-in-viitorul-energetic-ro-hydrohub-un-proiect-de-130-de-milioane-de-euro-pentru-hidrogen-si-tehnologii-noi/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
