Toyota – apers

Hidrogenul: promisiune de laborator, coșmar de drum lung

Razvan — Mon, 08 Sep 2025 07:39:35 +0000

Periodic, industria auto scoate de la sertar „cartea hidrogenului”. Sună bine, sună futurist, sună curat: alimentare rapidă, zero emisii la eșapament, doar vapori de apă. Iar acum BMW, în parteneriat cu Toyota, anunță că a reușit un progres: o instalație cu pile de combustie mai compactă, cu densitate mai mare de putere și cu randament îmbunătățit. Pe hârtie, e impecabil. În realitate, hidrogenul rămâne o fundătură tehnologică pentru industria auto. Și există motive clare pentru care nu este viitorul.

Randamentul energetic – cea mai mare problemă

Energia stocată într-un kilogram de hidrogen e impresionantă: 33,3 kWh net. Dar când trece prin întreg lanțul — electroliză, comprimare, transport, stocare, apoi conversie în electricitate prin pile de combustie — pierderile ajung la 60–70%. Din 100 kWh introduși, la roată rămân doar 25–30 kWh.

La un vehicul electric pe baterii (BEV), eficiența de la sursă la roată e de 70–80%. De aici diferența de cost și viabilitate: pentru aceeași distanță, BEV consumă jumătate din energia pe care ar cere-o un FCEV (Fuel Cell Electric Vehicle). Iar când energia regenerabilă e scumpă și limitată, să o pierzi pe drum devine absurd.

Infrastructura – colaps vizibil

Norvegia, patria mașinilor „eco”, are în prezent o singură stație de alimentare cu hidrogen, la sute de kilometri distanță de zonele populate. Germania, care investise miliarde în rețeaua H2 Mobility, a început să reducă ritmul și să închidă stații neprofitabile. SUA? California are câteva zeci de stații, dar cu întreruperi constante de aprovizionare și costuri uriașe.

Prețul la pompă e prohibitiv: între 10 și 15 €/kg, ceea ce înseamnă 0,50–0,80 €/km pentru un vehicul cu pile de combustie. Un BEV alimentat la casă sau la încărcare rapidă, în condițiile actuale din Europa, costă 0,15–0,25 €/km. Diferența e structurală și nu poate fi acoperită prin „optimizări” de randament.

Logistica hidrogenului – o problemă de fizică, nu de marketing

Hidrogenul e cel mai ușor element din univers, dar și cel mai dificil de stocat. Pentru a fi folosit la vehicule:

trebuie comprimat la 700 bari, ceea ce necesită rezervoare scumpe, grele și riscante;
sau lichefiat la –253 °C, ceea ce implică pierderi permanente prin evaporare și echipamente criogenice extrem de scumpe.

Transportul și distribuția lui presupun costuri logistice de câteva ori mai mari decât pentru combustibilii clasici sau electricitatea directă. Aici nu vorbim de lipsă de voință, ci de limitări fizice imposibil de ignorat.

Costurile industriale – scumpe și fără scalabilitate

Pilele de combustie necesită materiale rare: platina este catalizatorul clasic, iar chiar și cu inovațiile recente, reducerea cantității nu elimină costurile ridicate. În plus, procesul industrial e complex, sensibil și greu de scalat. Spre deosebire de baterii, care au intrat deja într-o curbă exponențială de scădere a costurilor, pilele de combustie rămân blocate la prețuri mari și volume mici.

Istoria e deja scrisă

Toyota Mirai, Honda Clarity Fuel Cell, Hyundai Nexo — toate sunt exemple de entuziasm urmat de realitate dură. Vânzările sunt marginale, câteva mii de unități pe an, în ciuda campaniilor de marketing și a subvențiilor generoase. În paralel, BEV-urile au depășit deja milioane de unități anual, cu rețele de încărcare care cresc exponențial.

Unde hidrogenul are sens

Hidrogenul nu e complet inutil. În industriile grele, unde electrificarea directă e dificilă (siderurgie, chimie, transport maritim, aviație pe distanțe lungi), hidrogenul sau derivații lui (amoniac, metanol) pot juca un rol. Dar pentru autoturisme, SUV-uri și autobuze urbane, bateria câștigă detașat.

România și realitatea locală

Pentru România, investiția în hidrogen auto ar fi nu doar inutilă, ci și periculoasă economic. Rețelele de alimentare sunt inexistente, costurile ar fi colosale, iar piața nu are volum pentru a justifica asemenea infrastructură. În schimb, dezvoltarea rețelelor de încărcare electrică pentru BEV, corelată cu investiții în energie regenerabilă, are sens și randament imediat.

BMW și Toyota pot să îmbunătățească randamentele pilelor de combustie, să reducă dimensiunile instalațiilor, să îmbunătățească performanțele. Dar nu pot schimba legile fizicii: hidrogenul va rămâne scump, dificil de stocat și distribuit, cu randament slab față de electricitatea directă.

Pentru industrie grea, hidrogenul poate fi un pilon. Pentru automobile, e o prospețime de broșură fără viitor. Adevărata competiție e în baterii: densitate energetică mai mare, costuri mai mici, cicluri de viață mai lungi.

Viitorul auto nu e alimentat de hidrogen. E alimentat de electroni, direct.

Motorul pe hidrogen de la Toyota: începutul sfârșitului pentru baterii?

Razvan — Thu, 12 Jun 2025 09:55:46 +0000

Toyota, cel mai mare producător auto din lume, a făcut public un proiect de cercetare internă desfășurat în tăcere timp de mai mulți ani: motorul alimentat cu hidrogen, obținut prin electroliză. Acest proces electrochimic presupune descompunerea apei în hidrogen și oxigen cu ajutorul curentului electric, fără a produce emisii nocive.

Fără litiu, fără poluare, fără timp pierdut la încărcare

Avantajele unui astfel de motor sunt majore: nu necesită extracția poluantă a litiului, nu implică perioade lungi de încărcare la stații electrice și, în plus, nu emite noxe. Hidrogenul folosit este regenerabil și disponibil în abundență, fiind cel mai ușor și răspândit element din Univers.

Poziția industriei auto față de hidrogen: de la respingere la interes reînnoit

Până acum, hidrogenul a fost privit cu scepticism în industria auto, considerat prea instabil sau prea „futurist” pentru aplicații reale. Cu toate acestea, Toyota a demonstrat că poate integra acest combustibil într-un sistem fiabil și scalabil. Specialiștii japonezi au pus în funcțiune un model experimental care dovedește viabilitatea tehnologiei, marcând un moment de cotitură pentru mobilitatea viitorului.

Toyota: pionieratul unei direcții complet noi

Compania japoneză are o istorie îndelungată în dezvoltarea de soluții alternative de propulsie, de la sistemele hibride până la tehnologiile pe hidrogen, precum cele din modelul Mirai. Noul motor pe hidrogen produs prin electroliză continuă această tradiție de inovație responsabilă. Dacă proiectul va trece de faza experimentală și va fi scalat la producție de masă, acesta ar putea reprezenta începutul sfârșitului pentru actualele baterii litiu-ion.

Toyota nu urmărește doar să construiască mașini, ci să schimbe paradigma mobilității globale. Motorul cu hidrogen obținut prin electroliză nu este doar o inovație tehnologică, ci o declarație de independență față de limitările actuale ale energiei electrice și ale mineritului de resurse rare. Prin această direcție, Toyota dovedește că este cu adevărat cu un pas înaintea lumii.

Toyota inovează: a treia generație de motoare pe hidrogen, mai fiabilă și mai eficientă

Razvan — Fri, 14 Feb 2025 08:00:50 +0000

Toyota continuă să parieze pe hidrogen ca soluție viabilă pentru viitorul mobilității și a lansat oficial a treia generație de sisteme de propulsie FCEV (Fuel Cell Electric Vehicle). Această nouă tehnologie aduce îmbunătățiri semnificative în fiabilitate, autonomie și costuri de producție, consolidând poziția companiei japoneze în domeniul propulsiei pe bază de hidrogen.

În timp ce majoritatea producătorilor auto se concentrează pe vehicule electrice cu baterii (BEV), Toyota își continuă strategia de dezvoltare a pilelor de combustibil pe hidrogen. Noul sistem oferă o autonomie cu 20% mai mare, ceea ce înseamnă că, dacă se aplică pe un model precum Toyota Mirai, aceasta ar putea ajunge la 780 de kilometri fără realimentare, comparativ cu 650 km cât oferă generația anterioară.

Cum funcționează propulsia Toyota pe hidrogen?

Sistemul FCEV dezvoltat de Toyota nu folosește o baterie mare pentru a stoca energie, precum vehiculele electrice tradiționale. În schimb, energia este generată în timp real printr-o reacție chimică între hidrogen și oxigen, proces care are zero emisii – singurul produs rezultat fiind apa.

Cele trei mari îmbunătățiri ale noii generații

Toyota a anunțat că această a treia generație FCEV vine cu trei progrese majore:

Fiabilitate dublată – Componentele sistemului au fost optimizate pentru a rezista mai mult în timp, ceea ce înseamnă costuri de întreținere mai mici.
Autonomie mărită cu 20% – Consumul optimizat permite parcurgerea unei distanțe mai mari cu aceeași cantitate de hidrogen.
Cost de producție redus – Noile materiale utilizate și procesele de fabricație îmbunătățite fac ca prețul de producție să fie mai scăzut, ceea ce poate duce la prețuri mai accesibile pentru consumatori.

O alternativă la motoarele Diesel?

Toyota nu vizează doar mașinile de pasageri cu noua sa tehnologie FCEV. Compania anunță că aceste sisteme ar putea fi utilizate în vehicule comerciale și industriale, unde ar putea înlocui motoarele Diesel, având avantaje semnificative:

Zero emisii poluante, spre deosebire de Diesel, care emite dioxid de carbon și particule fine.
Reîncărcare rapidă, spre deosebire de vehiculele electrice cu baterii care necesită timp îndelungat pentru încărcare.
Autonomie extinsă, ideală pentru transportul de marfă și transportul public.

Hidrogenul: o soluție viabilă pentru viitor?

În ciuda progreselor tehnologice, adopția pe scară largă a vehiculelor cu pile de combustibil depinde de mai mulți factori:

Infrastructura stațiilor de alimentare, care încă este limitată la nivel global.
Costul de producție al hidrogenului, care trebuie redus pentru a deveni competitiv cu electricitatea sau combustibilii convenționali.
Adoptarea de politici guvernamentale, care să sprijine dezvoltarea unei rețele de alimentare cu hidrogen.

Cu toate acestea, Toyota demonstrează că hidrogenul poate deveni o alternativă viabilă la combustibilii fosili și la bateriile electrice, oferind soluții pentru diverse industrii și tipuri de vehicule. Dacă aceste tehnologii vor continua să se îmbunătățească și să devină mai accesibile, viitorul mobilității ar putea fi mai divers decât ne imaginăm astăzi.

Finlanda găsește combustibilul viitorului și învinge hidrogenul: un motor SF în patru timpi

Razvan — Thu, 20 Jun 2024 14:27:13 +0000

Combustibilul viitorului ar putea fi hidrogenul, care emite doar vapori de apă dintr-un anumit motiv. Cu toate acestea, Japonia nu avea de gând să fie singura țară care să îl dezvolte, acum că are o concurență acerbă. Finlanda tocmai a descoperit un combustibil și mai bun despre care nici măcar nu știm în America și pe care acum îl vom explora. Acesta este motorul SF în patru timpi care ar putea revoluționa drumurile lumii.

America are EV-uri și Japonia are hidrogen, dar Finlanda a dezvoltat ceva mai bun

Este binevenită perspectiva ca Finlanda să fi trecut la amoniac ca înlocuitor al hidrogenului, pe măsură ce se apropie de adoptarea de surse de energie mai curate. Aceștia menționează că abordarea lor rezolvă mai multe probleme legate de hidrogen, iar acestea sunt stocarea, transportul și natura explozivă a hidrogenului.

Hidrogenul este cel mai cunoscut ingredient al amoniacului, iar acesta din urmă, asociat în principal cu îngrășămintele, a evoluat acum în sine ca o opțiune fezabilă pentru depășirea obstacolelor care apar de-a lungul drumului cu utilizare de hidrogen. Avantajele principale ale utilizării amoniacului ca purtător de hidrogen includ:

Densitate ridicată: Într-adevăr, amoniacul are o densitate a hidrogenului mai mare în comparație cu cea a hidrogenului gazos, ceea ce face ca amoniacul să fie mult mai convenabil de depozitat și transportat ca sursă de hidrogen. Acest lucru permite, de asemenea, stocarea și transportul unei cantități mai mari de hidrogen într-un volum mai mic.
Utilizarea infrastructurii existente: Unul dintre punctele forte majore poate fi Aici este menționată capacitatea de a utiliza infrastructura actuală utilizată în producția și distribuția amoniacului. Astfel, tranziția de la combustibilii fosili este mai ușoară decât existente infrastructura de producție și distribuție a amoniacului.
Accesibilitate globală: Amoniacul este unul dintre cele mai comercializate produse chimice la nivel global Astfel, canalele de piață pentru această substanță chimică sunt bine dezvoltate. Prin urmare, hidrogenul este un transportor ușor pentru a-și spori mobilitatea internațională pentru comerț și cooperare.

Un nou combustibil care va revoluționa drumurile și va pune capăt hidrogenului: acest brand îl produce

Soluțiile pe bază de hidrogen prin intermediul amoniacului au reprezentat un domeniu remarcabil de progres pentru economia finlandeză. De exemplu, Wärtsilä, o companie internațională de inginerie din Finlanda, a introdus primul motor cu amoniac în patru timpi.

Aceasta este considerată cea mai mare descoperire a schimbării în a face procesul de generare a energiei mult mai ecologic, deoarece amoniacul poate fi utilizat ca sursă de combustibil pentru motoarele de mare putere. În plus, există în prezent proiecte în curs de desfășurare pentru economia hidrogenului și în Finlanda, cum ar fi amoniacul verde.

De exemplu, Flexens Oy Ab și KIP Infra Oy au elaborat un proiect pentru producția ecologică de hidrogen și amoniac în parcul industrial Kokkola, cu un electrolizor de 300 MW. Acesta este similar cu un proiect din Malaezia pentru dezvoltarea amoniacului ecologic, dar numai pentru nave.

Primul motor cu amoniac, în detaliu: potențialele utilizări ale acestui combustibil inovator și curat

Utilizarea amoniacului ca purtător de hidrogen are un potențial imens pentru diverse aplicații:

Transporturi alimentate cu hidrogen: Amoniacul ar putea fi utilizat și ca combustibil pentru sistemele de transport pe bază de hidrogen, având astfel potențialul de a transforma industria transporturilor. Celulele de combustie pot să fie utilizat pentru converti amoniacul înapoi în energie electrică, facilitând utilizarea combustibilului în diferite tipuri de transport.
Densitatea și stocarea energiei: Focul cu amoniac are o densitate energetică chiar mai mare decât focul cu hidrogen, în afară de faptul că densitatea energetică a amoniacului este mai mare decât energia densității de hidrogen pur gazos. Acest lucru implică faptul că, în cazul gazelor, în același volum există potențialul de a stoca mai multă energie.
Aplicații versatile: Amoniacul este utilizat doar într-o anumită măsură în stocarea și transportul energiei, dar este utilizat și în alte industrii. Datorită proprietăților sale, este utilizat în mare măsură în agricultură, ca îngrășământ și în refrigerare.

Nu vedeți un motor cu amoniac de acest fel în fiecare zi, de fapt, până acum erau doar pentru nave. În orice caz, este o revoluție care nu a avut nevoie de mult timp pentru a se răspândi în întreaga lume, după cum demonstrează proiectul malaezian de generare a acestuia (într-o versiune și mai „ecologică”). Ce părere aveți despre această propunere de a găsi ceva mai bun decât hidrogenul și, desigur, decât vehiculele electrice?

Sursa.

Japonia este clară în ceea ce privește combustibilul viitorului: are deja un prototip, care funcționează cu acest carburant

Razvan — Tue, 04 Jun 2024 12:23:28 +0000

Căutarea combustibilului viitorului părea să se fi încheiat atunci când am dat peste vehiculele electrice, care încă nu se extind așa cum ar dori experții. În timp ce în America ne lăudăm cu inovația pe care o aduce Tesla, Japonia tocmai a făcut un pas înainte cu un nou combustibil pentru care are chiar și un prototip de motor. Știți despre care este vorba? Nu o să vă vină să credeți, iar acesta folosește acest compus chimic.

O nouă țară va prelua conducerea în domeniul mobilității durabile: Nu este America

Pe măsură ce lumea continuă să se confrunte cu provocările legate de schimbările climatice și de efectele de seră, tehnologia combustibilului pe bază de hidrogen a fost apreciată în Japonia, mulți experți descriind țara ca fiind lider în domeniul tehnologiei combustibilului pe bază de hidrogen în următorul deceniu. Având în vedere oportunitățile de creștere observate în domeniul hidrogenului ca tip de sursă de combustibil curată și regenerabilă, Japonia și-a asumat un rol semnificativ în promovarea cercetării și dezvoltării. În această mare tehnologie, națiunea a realizat multe progrese prin eforturi coordonate între guverne și actorii din industrie. Pe parcursul călătoriei sale către hidrogen, Japonia a reușit să producă un vehicul experimental propulsat de pile de combustie pe bază de hidrogen. Acest uimitor prototip inovator de mașină este un produs al Toyota și nu putea proveni decât dintr-o țară cu competențe tehnologice avansate

Acesta este noul combustibil pe care îl dezvoltă Japonia: Sfârșitul așteptat al EV-urilor

Toyota Corolla Cross Hydrogen Concept este un vehicul vizionar bazat pe un nou concept și demonstrează viziunea strategică de viitor a Toyota de a se concentra pe vehiculele cu pile de combustie pe bază de hidrogen. Ideea respectivă de mașină este un vehicul concept futurist bazat pe Corolla Cross, dar în loc de un motor cu ardere internă obișnuit, acesta are o celulă avansată de combustibil cu hidrogen. Exteriorul și interiorul modelului Corolla Cross Hydrogen Concept au primit o actualizare în conformitate cu cele mai recente tendințe din industrie, vehiculul lăudându-se cu un aspect îmbunătățit și agresiv. Acesta include un detaliu cu dungi, scoopul exterior al capotei, grila frontală specifică și designul farurilor. Esența modelului Corolla Cross Hydrogen Concept este componenta cheie, celula de combustie cu hidrogen a gigantului auto japonez Toyota. În acest sistem, vehiculul utilizează hidrogenul și oxigenul care reacționează pentru a produce electricitate pentru alimentarea unui motor electric care rotește roțile automobilului. Singurul rezultat al acestui proces în acest tip de separare este vaporii de apă, ceea ce îl face o soluție curată atunci când vine vorba de necesitatea de a proteja mediul. Unul dintre principalele lor avantaje este că sistemul de pile de combustie cu hidrogen este, de asemenea, foarte eficient – fiecare stivă poate alimenta un vehicul pentru aproximativ 300 de mile.

Japonia știe clar cum să producă motorul său pe hidrogen la scară largă

Japonia are o viziune clară și concretă pentru o societate a hidrogenului legată de hidrogen, care trebuie să fie o sursă cheie de energie pentru o gamă largă de aplicații. Acest proiect nu se limitează doar la sectorul transporturilor, ci are, de asemenea, aplicații în generarea de energie, industrie și chiar uz casnic. Tehnologia hidrogenului a fost identificată și pusă în aplicare ca una dintre soluțiile potențiale pentru energia ecologică și securitatea economică și energetică în Japonia pe tot parcursul acestui an fiscal. Obiectivul atins este de a crea un sistem de aprovizionare cu hidrogen scalabil, accesibil și durabil, inclusiv generarea și aplicarea. Hidrogenul are un rol de jucat ca și combustibil în celulele de combustibil foarte eficiente sau ca și combustibil în turbinele cu gaz pentru aplicații electrice. De asemenea, ar putea ajuta Japonia să reducă dependența țării de combustibilul fosil importat, precum și să îndeplinească obiectivul țării de a produce maximum de energie regenerabilă posibilă. Este inevitabil să credem, în acest moment, că motorul pe hidrogen al Toyota va marca o etapă istorică în mobilitatea durabilă. De fapt, acesta a reușit să demonteze mitul conform căruia arderea internă poate fi doar poluantă cu o alternativă care este ecologică și, pe deasupra, emite doar vapori de apă. Și cum rămâne cu vehiculele electrice? Vești proaste pentru Tesla.

Sursa.

Motorul cu combustie internă pe hidrogen de la Toyota ar putea face să dispară vehiculele electrice

Razvan — Tue, 26 Sep 2023 10:10:59 +0000

În cea mai mare parte a ultimului deceniu, Toyota a rămas în urma altor producători auto în ceea ce privește oferta de vehicule electrice cu baterii (BEV). Contrar previziunilor conservatoare ale Toyota în ceea ce privește creșterea BEV, vehiculele electrice (EV) reprezintă în prezent aproximativ 14% din vânzările mondiale de autoturisme. Este totuși demn de remarcat faptul că Toyota a fost lider în vânzările globale de automobile în anul 2022. Cu toate acestea, în același an, Toyota s-a clasat doar pe locul 23 în topul vânzărilor în segmentul EV, chiar și cu noile sale BEV-uri și PHEV-uri hibride plug-in (plug-in hybrid EVs) combinate.

De câțiva ani, Toyota folosește o strategie diversificată de electrificare a vehiculelor, care alocă resursele companiei între diferite tehnologii electrificate, inclusiv hibrizi, PHEV-uri, BEV-uri și vehicule electrice cu pile de combustie cu hidrogen (HFCEV-uri). În plus, în vederea atingerii obiectivului său de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050, Toyota a lucrat și la alte sisteme de propulsie neelectrificate care ar putea fi alternative la actualele motoare cu combustie internă (ICE) alimentate cu petrol. Una dintre aceste inovații este vehiculul cu motor cu ardere internă pe bază de hidrogen (HICEV).

Deci, ce este motorul cu combustie pe hidrogen de la Toyota și cum funcționează acesta? Cel mai important este dacă mașinile cu combustie internă pe bază de hidrogen pot înlocui vehiculele electrice ca opțiune fezabilă pentru o mobilitate durabilă și neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon? Citiți mai departe și judecați.

Face Toyota un motor cu combustie pe hidrogen?

Deși Toyota și-a concentrat mai mult atenția asupra BEV-urilor, compania continuă să urmărească tehnologiile de alimentare cu hidrogen și cu combustibil neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon (CN).

În aprilie 2021, Toyota a anunțat că a dezvoltat un motor cu combustie pe bază de hidrogen și că l-a instalat pe mașina de curse Corolla Sport H2. De atunci, Toyota și-a dezvoltat tehnologia motoarelor cu combustie pe hidrogen prin intermediul sporturilor cu motor, inițial cu GR Yaris H2 și GR Corolla H2. De fapt, în februarie 2022, Toyota l-a însărcinat pe partenerul său de lungă durată Yamaha să co-dezvolte un motor cu combustie V8 alimentat cu hidrogen, bazat pe propulsorul de 5,0 litri al lui Lexus RC F.

Mai mult, în decembrie 2022, Toyota a început să testeze în Japonia un SUV crossover cu motor pe hidrogen – Toyota Corolla Cross H2 Concept. În cele din urmă, în timpul celebrării celei de-a 100-a aniversări a celor 24 de ore de la Le Mans, în iunie 2023, Toyota a dezvăluit mașina de curse cu motor hibrid pe bază de hidrogen – Toyota GR H2 Racing Concept (video prezentat mai sus).

Cum funcționează motorul cu combustie pe hidrogen de la Toyota?

Motoarele cu combustie a hidrogenului sunt similare motoarelor tradiționale cu combustie internă în ceea ce privește componentele de bază ale motorului și ciclul de combustie în 4 timpi utilizat. Bineînțeles, în loc de benzină sau motorină, se folosește hidrogenul ca și combustibil.

Proprietățile hidrogenului (temperatură de aprindere și viteză de combustie mai mari decât cele ale benzinei) necesită unele modificări ale motoarelor cu combustie. Spre exemplu, pentru prima iterație a modelului Corolla Sport H2, Toyota a modificat motorul turbo I3 de 1,6 litri al modelului GR Yaris pentru a funcționa cu hidrogen comprimat. Deoarece hidrogenul este livrat în camera de combustie sub formă de gaz presurizat, Toyota a dezvoltat împreună cu Denso injectoare speciale de combustibil, a ajustat amestecul aer-combustibil și sincronizarea aprinderii și a dezvoltat piese de înaltă căldură pentru motor. La Corolla Cross H2 Concept, motorul este prevăzut cu supape și scaune de supapă întărite, precum și cu bife mai puternice.

În cazul mai recentului GR Corolla H2 Concept (primul vehicul care a concurat folosind hidrogen lichid), modificările aduse grupului motopropulsor au fost și mai pronunțate pentru a se adapta la temperatura extrem de scăzută a combustibilului.

Motoarele cu combustie de hidrogen emit în principal vapori de apă, dar nu sunt mașini cu emisii zero, deoarece încă mai eliberează urme de dioxid de carbon (din arderea aerului înconjurător și a unor lubrifianți) și oxizi de azot (un pericol pentru sănătate și mediu în cantități mari). Cu toate acestea, motoarele cu combustie pe bază de hidrogen sunt în continuare mai puțin poluante decât sistemele hibride și hibride cu încărcare la priză.

Sursa.

Apariția bateriilor cu semiconductori: O cronologie estimativă

Razvan — Mon, 24 Jul 2023 05:07:28 +0000

Mulți așteaptă cu nerăbdare apariția bateriilor cu semiconductori, o tehnologie care promite să revoluționeze lumea stocării energiei. Această nouă generație de baterii, care înlocuiește electrolitul lichid sau sub formă de gel din bateriile litiu-ion tradiționale cu un material solid, oferă numeroase avantaje, inclusiv o densitate energetică mai mare, o durată de viață mai lungă și o siguranță sporită. Cu toate acestea, întrebarea la care se gândește toată lumea este: când vor deveni bateriile cu semiconductori obișnuiți?

Pentru a răspunde la această întrebare, este important să înțelegem stadiul actual al tehnologiei bateriilor cu semiconductori. În prezent, mai multe companii și instituții de cercetare din întreaga lume își dezvoltă propriile versiuni de baterii cu semiconductori. Printre acestea se numără giganți din industrie precum Toyota, Samsung și BMW, precum și întreprinderi nou înființate, cum ar fi Solid Power și QuantumScape. În ciuda progreselor semnificative înregistrate în ultimii ani, există încă numeroase provocări tehnice care trebuie depășite, cum ar fi îmbunătățirea performanțelor și a longevității electrolitului solid și reducerea costurilor de fabricație.

Experții din industrie preconizează că în următorii câțiva ani am putea vedea primele aplicații comerciale ale bateriilor cu stare solidă. Toyota, de exemplu, a anunțat că intenționează să prezinte un prototip al unui vehicul alimentat cu baterii solide la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020, cu scopul de a începe producția până în 2025. În mod similar, BMW a încheiat un parteneriat cu Solid Power pentru a dezvolta baterii cu semiconductori pentru vehiculele electrice, cu obiectivul de a ajunge la producția de serie până în 2025.

Cu toate acestea, este important de menționat că aceste aplicații inițiale vor fi probabil limitate la piețele de nișă de vârf, cum ar fi vehiculele electrice de lux și industria aerospațială, unde beneficiile bateriilor cu stare solidă pot justifica costul lor mai ridicat. Pentru ca bateriile cu semiconductori să se răspândească, acestea trebuie să fie competitive din punct de vedere al costurilor față de bateriile litiu-ion existente, care se îmbunătățesc continuu și scad în preț.

Potrivit unui raport al Bloomberg New Energy Finance, acest lucru s-ar putea întâmpla în jurul anului 2030. Raportul preconizează că, până la această dată, costul bateriilor cu semiconductori va scădea semnificativ datorită progreselor tehnologice și economiilor de scară, ceea ce le va face o opțiune viabilă pentru vehiculele electrice de masă. Acest termen se aliniază cu previziunile mai multor alți analiști și experți din industrie.

Odată ce bateriile cu semiconductori vor fi generalizate, acestea au potențialul de a accelera în mod dramatic adoptarea vehiculelor electrice. Datorită densității lor energetice mai mari, bateriile cu semiconductori ar putea permite vehiculelor electrice să parcurgă distanțe mult mai lungi cu o singură încărcare, răspunzând astfel uneia dintre principalele preocupări ale potențialilor cumpărători de vehicule electrice. În plus, siguranța sporită a acestora ar putea contribui la atenuarea temerilor legate de incendiile de baterii, care au reprezentat o problemă semnificativă pentru unii producători de vehicule electrice.

În concluzie, deși este dificil de prezis cu certitudine când bateriile cu semiconductori vor fi utilizate în mod curent, experții din industrie par să fie de părere că se va întâmpla în jurul sfârșitului acestui deceniu. Între timp, ne putem aștepta să vedem primele aplicații comerciale ale bateriilor cu stare solidă în următorii câțiva ani, marcând un pas important către un viitor în care stocarea energiei este mai sigură, mai eficientă și mai durabilă.

Sursa.