România face un nou pas spre modernizarea transportului feroviar, după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a semnat contractul pentru achiziția a 12 trenuri electrice alimentate cu hidrogen. Contractul a fost atribuit Asocierii Siemens Mobility și are o valoare totală de peste 1,134 miliarde de lei fără TVA, echivalentul a aproximativ 229 milioane de euro.
Noile rame sunt destinate transportului regional de pasageri și folosesc o tehnologie care începe să fie testată în tot mai multe state europene ca alternativă la locomotivele diesel clasice. Deși sunt prezentate drept „trenuri cu hidrogen”, ele sunt de fapt trenuri electrice. Diferența este că energia necesară motoarelor nu vine din rețeaua clasică prin fir de contact, ci este produsă la bord cu ajutorul pilelor de combustie alimentate cu hidrogen.
Procesul funcționează prin transformarea hidrogenului în electricitate, iar singura emisie directă rezultată este reprezentată de vapori de apă. Din acest motiv, tehnologia este promovată ca o variantă mai puțin poluantă pentru liniile feroviare care nu sunt electrificate.
Pentru România, ideea are logică mai ales în contextul infrastructurii feroviare actuale. O mare parte din rețeaua de cale ferată încă funcționează fără electrificare completă, iar modernizarea tuturor liniilor ar necesita investiții uriașe și mulți ani de lucrări. Trenurile cu hidrogen sunt văzute ca o soluție intermediară care poate reduce dependența de motorină fără construirea imediată a unor noi rețele electrice.
În ultimii ani, mai multe state europene au început să testeze astfel de rame pe rute regionale sau secundare. Germania este una dintre țările care au investit cel mai mult în acest domeniu, iar Siemens Mobility dezvoltă deja platforme dedicate pentru transportul pe hidrogen.
Totuși, tehnologia vine și cu provocări importante. Costurile de achiziție sunt ridicate, iar adevărata problemă apare în infrastructura necesară pentru operare. România nu dispune în prezent de o rețea dezvoltată pentru producția, transportul și alimentarea cu hidrogen la scară feroviară, ceea ce înseamnă că proiectul va necesita investiții suplimentare considerabile în anii următori.
În plus, eficiența energetică a hidrogenului este încă intens discutată în industrie. Producerea hidrogenului, comprimarea lui și transformarea ulterioară în electricitate implică pierderi de energie mai mari comparativ cu alimentarea directă a unui tren electric prin rețeaua clasică. Din acest motiv, multe state tratează hidrogenul ca o soluție utilă mai ales pentru liniile unde electrificarea ar fi foarte dificilă sau prea costisitoare.
Chiar și așa, contractul semnat de ARF reprezintă una dintre cele mai importante investiții recente în transportul feroviar românesc și arată că România începe să testeze tehnologii care până nu demult păreau rezervate doar proiectelor pilot din Europa de Vest.
Dacă proiectul va fi implementat cu succes, România ar putea deveni una dintre primele țări din regiune care operează trenuri de pasageri alimentate cu hidrogen la scară comercială.